
Special Paris
Criza ruso-ucraineanǎ îşi transmite unda de şoc în Siria
syrie_golan.jpg

Din 1967 Israelul ocupǎ o suprafaţǎ de 1200 de kilometri pǎtraţi din platoul Golan, anexatǎ în urma rǎzboiului care avut loc în acel an între Israel şi mai multe ţǎri arabe, printre care Siria. In mod oficial de altfel Israelul şi Siria sunt în continuare în stare de rǎzboi, iar comunitatea internaţionalǎ nu a recunoscut niciodatǎ ocuparea acestui teritoriu sirian de cǎtre Israel. Siria a pǎstrat controlul a 510 kilometri pǎtraţi din platoul Golan, ori, în acest moment, pe fondul rǎzboiului civil sirian Israelul se simte ameninţat în zona respectivǎ. Mai pecis, Israelul denunţǎ faptul cǎ grupuri jihadiste, cu sau fǎrǎ acordul Damascului, încep sǎ opereze în preajma vechii linii de demarcţie de pe platoul Golan, cu intenţia de a extinde conflictul, sau de a declanţa un rǎzboi de uzurǎ cu Israelul.
In acest moment, cînd trupele regimului de la Damasc recupereazǎ teren, cu ajutorul Heţbolahilor libanezi, Israelul îşi exprimǎ îngrijorarea. Heţbolahii sunt duşmani înverşunaţi ai Israelului, consideraţi de altfel ca organizaţie teroristǎ, iar trupele israeliene au avut deja experienţa redutabilǎ a înfruntǎrii militare cu Heţbolahii în Liban.
Situaţia pe înǎlţimile Golan este tensionatǎ de la începutul rǎzboiului civil din Siria, în 2011, dar pînǎ acum incidentele au fost minore, limitîndu-se la schimburi de tiruri de mitralierǎ sau de mortiere. In mai 2013, însǎ, armata sirianǎ a revendicat pentru prima datǎ un tir care a atins un vehicol militar pe platoul Golan.
Dar situaţia se complicǎ şi la alt nivel, întrucît guvernul american a decis sǎ închidǎ ambasada şi consulatele siriene de pe teritoriul Statelor Unite. Fapt denunţat imediat atît de Damasc cît şi de Moscova. Un diplomat rus afirmǎ cǎ prin aceastǎ mǎsurǎ Statele Unite renunţǎ la rolul de co-mediator, împreunǎ cu Rusia, în vederea gǎsirii unei soluţii politice la criza sirianǎ. Noua atitudine pe care o adoptǎ însǎ Washingtonul faţǎ de preşedintele Bachar al-Assad are fǎrǎ îndoialǎ o legǎturǎ cu ceea ce s-a întîmplat în Crimeea. Practic, preşedintele Bachar al-Assad a fost "salvat", ca partener diplomatic, dupǎ ce Rusia a venit cu ideea distrugerii armelor chimice siriene. Statele Unite sunt pe cale sǎ schimbe acum tactica, într-un moment însǎ în care trupele regimului de la Damasc au recuperat unele poziţii strategice. Echilibrul forţelor de pe teren riscǎ sǎ fie însǎ perturbat. Deja, ruşii îi acuzǎ direct pe americani cǎ îi sprijinǎ pe rebeli şi cǎ prin acest lucru vor încuraja, citez "propagarea terorismului în lume".