Argentina – invitatul de onoare la Salonul cǎrţii de la Paris, România prezentă cu un program ambiţios

Cartea rezistă în faţa crizei

Meritǎ într-adevǎr sǎ semnalǎm aceste informaţii şi cifre publicate în Franţa: cǎrţile figureazǎ în "topul" bunurilor culturale vîndute pe teritoriul Hexagonului, iar editurile au ştiut sǎ se adapteze noilor practici în materie de "consum" de culturǎ, în ecuaţie intrînd aici masiv internetul şi numerizarea. In 2013 cifra de afaceri a editorilor a însemnat 3 900 000 de euro, cu 2,7 la suta mai puţin decît în 2012, fǎrǎ însǎ ca aceastǎ scǎdere sǎ fie catastrofalǎ. Mai precis, s-au vîndul anul trecut 356 000 000 de cǎrţi, cu 2,8 la suta mai puţine decît în 2012, dar, trebuie precizat din nou, editorii şi librarii sunt mulţumiţi.

La capitolul cǎrţilor numerice vînzǎrile au crescut cu 50 la sutǎ, ceea ce înseamnǎ 5 milioane de cǎrţi descǎrcate direct de pe Internet, ceea ce înseamnǎ o cifrǎ de afaceri de 44 de milioane de euro.

Potrivit altor statistici realizate de Sindicatul Naţional al Editorilor şi Centrul Naţional al Cǎrţii, francezii îşi conservǎ pasiunea pentru lecturǎ. Sapte francezi din zece, în majoritate femei, declarǎ cǎ au citit cel puţin o carte în ultimile 12 luni, iar un cititor din doi mǎrturiseşte cǎ i-ar place sǎ aibǎ timp pentru a citi mai mult.    

Argentina, o literatură fascinantă 

In ce priveşte Argentina, trebuie spus cǎ literatura acestei ţǎri este extrem de "vizibilǎ" în Franţa şi în Europa. Acum trei ani oraşul care a avut statut de invitat de onoare la Salonul Cǎrţii de la Paris a fost Buenos Aires. Publicul francez şi strǎin care va fi prezent la Salon între 21 şi 24 martie va putea descoperi sau redescoperi nume precum Elsa Osorio, Pablo De Santis, Laura Alcoba, Oliverio Coelho, Lucia Poenzo sau Leando Avalos Blacha. Toţi aceşti autori argentinieni vor fi de altfel prezenţi la Paris. In total, 40 de autori reprezintǎ Argentina. Ei sunt romancieri, eseişti, scenarişti, autori de benzi desenate sua dramaturgi. Si, bineînţeles, selecţia oficialǎ a provocat polemici în ţara lor de origine, unde au fost formulate diverse critici şi acuzaţii, printre altele faptul cǎ unii scriitori ar fi fost aleşi pe considerente politice, şi cǎ scriitorii situaţi în sfera opoziţiei nu ar fi beneficiat de aceleaşi şanse.

Dincolo de acest aspect, sǎ mai spunem cǎ actuala ediţie a Salonului Cǎrţii de la Paris îl omagiazǎ pe scriitorul argentinian Julio Cortazar, de la naşterea cǎruia se împlinesc o sutǎ de ani. Julio Cortazar a trǎit de altfel în Franţa, el a murit la Paris în 1984.

Argentina este departe de a fi doar ţara care a oferit lumii tangoul, cum ar putea crede unii amatori de clişee. Cunoscǎtorii fenomenului literar vorbesc despre o veritabilǎ febrilitate literarǎ în Argentina, unde sunt publicate anual în jur de 20 000 de cǎrţi şi unde existǎ 600 de librǎrii, dintre care 250 în capitalǎ. In aceastǎ ţarǎ care numǎrǎ 40 de milioane de locuitori, de cinci ori mai mare decît Franţa, dinamica editorialǎ este fǎrǎ precedent în ultimii zece ani. La Buenos Aires se organizeazǎ de altfel în fiecare an un Tîrg Internaţional de Carte, iar limba spaniolǎ le permite scriitorilor argentinieni o circulaţie excepţionalǎ pretutindeni în lume.

Literatura latino-americană mereu în vogă

In acest context însǎ trebuie sǎ spunem cǎ întreaga literaturǎ latino-americanǎ  afişeazǎ o vigoare deosebitǎ. Directoarea editurii Métailié aratǎ într-un interviu cǎ autorii ei latino-americani se vînd masiv. Chilianul Luis Sepùlveda a avut, de exemplu, un succes enorm cu cartea "Bǎtrînul care citea romane de dragoste" din care s-au vîndut douǎ milioane de exemplare. Au succes însǎ şi cubanezii, de exemplu, Leonardo Padura, ca sǎ nu mai spunem cǎ sunt citiţi şi redescoperiţi de noile generaţii autori precum argentinienii José Luis Boges sau Ernesto Sabato, columbianul Gabriel Garcia Marquez, mexicanul Carlos Fuentes, sau peruvianul Mario Vargas Llosa. Franţa a fost în orice caz ţara unde latino-americanii au fost lansaţi încǎ din anii 60, pentru ca apoi literatura acestora sǎ devinǎ un fenomen mondial.

O carte care se anunţǎ ca o vedetǎ în cadrul Salonului de la Paris aparţine unui fotograf argentinian, Daniel Mordzinski. El prezintǎ un albul intitulat "Cronopios" cu portrete ale scriitorilor latino-americane realizate de el în ultimii 30 de ani. De notat cǎ Daniel Mordzinski trǎieşte şi el la Paris, unde s-a instalat pe urmele multor artişti latino-americani.

Incǎ din secolul al XIX scriitorii sud-americani au efectuat pelerinaje aproape obligarorii la Paris, iar unii şi-au petrecut perioade îndelungate în capitala Franţei şi în contextul în care, dupǎ rǎzboiul civil din Spania, au ocolit aceastǎ ţarǎ în anii dictaturii lui Franco.

Vedete la Salonul cărţii de la Paris

Sǎ mai precizǎm, în încheierea acestui magazin, cǎ la actuala ediţie a Salonului Cǎrţii de la Paris sunt prezenţi 3500 de scriitori din întreaga lume, şi 1200 de editori şi expozanţi. România, care a fost ţarǎ invitatǎ anul trecut, beneficiazǎ încǎ de efectul mediatic din 2013 şi propune numeroase lansǎri şi dezbateri, la care vom reveni pe larg.

Mai multe expoziţii sunt organizate în acest context, printre care una de caricaturi semnate de Sempé. Cǎrţile legate de tradiţiile culinare şi de reţetele culinare sunt expuse într-un spaţiu special unde au loc şi demonstraţii practice. Printre vedetele Salonului se numǎrǎ scriitoril suedez William Boyd cǎruia i s-a încredinţat… continuarea aventurilor lui James Bond.

Spaţiul dedicat benzilor desenate japoneze, celebrele manga, va fi anul acesta în concurenţǎ cu un altul prezentînd benzi desenate chineze. De altfel, China vine foarte puternic din urmǎ pe piaţa literarǎ mondialǎ, iar editurile chineze traduc ele însele masiv. In acest moment, cele mai multe traduceri de literaturǎ francezǎ, în proporţie de 11,5 la sutǎ, se fac în chinezǎ.  

România prezentă la Salon cu un program ambiţios

România este prezentǎ la Salonul Cǎrţii de la Paris cu numeroase propuneri şi sperǎ sǎ beneficieze în continuare de atenţie mediaticǎ dupǎ ce anul trecut a fost invitat de onoare.

Standul românesc afişeazǎ un program intitulat "Des livres à venir, l’avenir des livres" (Cǎrţi care vor veni, viitorul cǎrţilor). Uşorul joc de cuvinte este greu de tradus, mai bine spus relaţia dintre verbul "venir" (a veni) şi "avenir", viitor.

În acest context tot la Salon va fi decernat sîmbǎtǎ 22 martie Premiul internaţional de literaturǎ francofonǎ Benjamin Fondane, premiu creat de Institutul Cultural Român de la Paris în anul 2006. Anul acesta laureatul este scriitorul chilian Luis Mizon, poet şi romancier, în vîrstǎ de 72 de ani, autorul a peste treizeci de cǎrţi. Printre altele el este şi creatorul unei asociaţii numitǎ "Confluenţe poetice" care reuneşte poeţi strǎini care trǎiesc în Franţa şi care scriu în francezǎ.