Umbra extremei drepte asupra peisajului politic francez

Dupǎ primul tur al alegerilor municipale, Franţa este confruntatǎ cu spectrul unei implantǎri durabile a extremei drepte în numeroase localitǎţi franceze. Dupǎ cum aratǎ cotidianul Le Monde, Frontul Naţional se poate lǎuda cǎ a devenit a treia mare forţǎ politicǎ în Franţa, dupǎ dreapta republicanǎ şi dupǎ socialişti.

Potrivit ultimilor rezultate, candidaţii Frontului Naţional au acumulat, duminicǎ 23 martie, peste 10 la sutǎ din totalul voturilor la alegerile locale. Ei se menţin pentru turul al doilea în 229 de oraşe avînd peste 10 000 de locuitori. Scorul obţinut de extrema dreapta i-a fǎcut fǎrǎ îndoialǎ pe mulţi francezi republicani sǎ se trezeascǎ azi dimineaţǎ cu un gust amar, ba chiar mahmuri şi cu durere de cap, ca dupǎ o beţie cu alcool de proastǎ calitate. Nu este pentru prima datǎ cǎ Frontul Naţional perturbǎ un scrutin în Franţa. Nimeni nu a uitat ce s-a întîmplat în 2002 cînd liderul de atunci al Frontului Naţional, Jean-Marie Le Pen, a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Dacǎ acel evenuiment a fost mai degrabǎ un accident electoral şi politic, atǎzi, fiica fostului lider istoric al partidului, Marine Le Pen, cîştigǎ treptat un pariu infinit mai ambiţios: acela de implantare localǎ a Frontului Naţional, în Franţa "profundǎ".

Printre francezii care s-au trezit astǎzi "mahmuri" din punct de vedere politic mulţi trǎiesc la Marsilia, unde candidatul Frontului Naţional a ieşit pe locul doi, dupǎ candidatul dreptei republicane, spre stupoarea candidatului socialist care s-a vǎzut "declasat" pe al treilea loc.

Mahmuri sunt fǎrǎ îndoialǎ şi mulţi locuitori ai oraşului Avignon unde candidatului Frontului Naţional a ieşit primul, în ciuda pronosticurilor care îl favorizau pe candidatul socialist. Ori, oraşul Avignon este un simbol mondial al culturii, al teatrului în primul rînd datoritǎ celebrului sǎu festival. Ideea cǎ primǎria oraşului ar putea fi condusǎ de un membru al Frontului Naţional este de naturǎ sǎ trimitǎ o puternicǎ undǎ de şoc chiar şi dincolo de graniţele Franţei. De altfel, directorul  Festivalului de la Avignon, Olivier Py, a şi declarat cǎ manifestarea sa va trebui sǎ se mute în alt oraş dacǎ Frontul Naţional obţine primǎria.

Iatǎ ce spune liderul Partidului Socialist, Harlem Désir, despre temerile pe care le suscitǎ Frontul Naţional:

"In trecut, de fiecare datǎ cînd Frontul Naţional a luat comanda unui oraş, fie cǎ a fost cazul la Toulon, la Vitrolles, la Marignan, aventura s-a terminat prost. Mai puţine servicii pentru populaţie şi mai multe datorii, mai puţinǎ atractivitate economicǎ, bibliotecile şi cultura atacate, mai puţin sprijin faţǎ de viaţa asociativǎ, mai multe tensiuni şi discriminǎri. Iatǎ tristul bilanţ al Frontului Naţional în oraşele pe care le-a condus. In aceste condiţii, mesajul Partidului Socialist este fǎrǎ ambiguitate, în ceea ce ne priveşte vom face totul pentru ca la terminarea acestor alegeri municipale nici un oraş sǎ nu fie condus de Frontul Naţional".

Declaraţii în acest sens au fost fǎcute şi de alţi lideri socialişti, în frunte cu primul ministru Jean-Marc Ayrault, care cere constituirea unui front republican pentru ca extremei drepte sǎ i se bareze drumul. Liderii dreptei nu sunt însǎ atît de încîntaţi în faţa acestui apel, deşi denunţǎ şi ei ideologia Frontului Naţional. Citz din ce spune unul dintre cei mai respectaţi lideri ai dreptei, Alain Juppé, primar al oraşului Bordeaux, unde de fapt a fost reales din primul tur cu un scor impresionant, aproape 61 la sutǎ din voturi.

"Cunoaşteţi atitudinea pe care am adoptat-o întotdeauna şi care este, de altfel, aceea a formaţiunii politice de care aparţin: nici un accord de nici un fel nu este de conceput cu Frontul Naţional. De cîte ori candidaţii noştri se vor putea menţine pentru turul al doilea, ei o vor face. Iar cînd nu va fi cazul, Frontul Republican este evident o capcanǎ pe care ne-o întinde Partidul Socialist. Voi reaminti fǎrǎ încetare cǎ existǎ o incompatibilitate totalǎ între ideile noastre şi cele ale Frontul Naţional care ar antrena Franţa într-o spiralǎ a declinului împotriva cǎreia mǎ voi bate cu toate puterile."

Sunt, deci, cuvintele lui Alain Juppé, declaraţie care mai sugereazǎ ceva, şi anume cǎ dreapta republicanǎ are multe incompatibilitǎţi şi cu programul socialiştilor. Program care se vede acum aspru sancţionat. Toate privirile se vor îndrepta curînd, mai precis imediat dupǎ al doilea tur de scrutin al alegerilor municipale, spre preşedintele François Hollande. El va trebui sǎ ia decizii în funcţie de acest scrutin, altfel, spus sǎ opereze o schimbare, sau chiar mai multe, de stil, de metodǎ, de dialog. El a promis la un moment dat, cînd era doar candidat la prezidenţiale, în plinǎ confruntare cu Nicolas Sarkozy, cǎ va fi un preşedinte "normal". S-ar pǎrea cǎ francezii nu mai vor o astfel de "normalitate" în fruntea statului, ei vor un lider care sǎ aibǎ idei, care sǎ fie energic, care sǎ provoace entuziasm, sǎ fie credibil şi mai ales sǎ reuşeascǎ, sǎ schimbe cît mai repede în bine viaţa cotidianǎ.