Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa şi China, "prietenie excepţionalǎ"

Preşedintele chinez Xi Jinping şi-a început marţi 25 martie, în oraşul Lyon, o vizitǎ de stat de trei zile în Franţa, iar preşedintele François Hollande i-a rezervat o primire "excepţionalǎ". Miza acestei vizite este în primul rînd economicǎ, în jur de o sutǎ de contracte sau acorduri ar urma sǎ fie semnate, dar Occidentalii au nevoie de sprijinul Chinei şi în contextul tensiunilor actuale cu Rusia. Analizǎm în cele ce urmeazǎ semnificaţiile acestei vizite pe fondul relaţiilor istorice din Franţa şi China.

Franţa şi China înţeleg sǎ celebreze în aceste zile trecerea a 50 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale, o iniţiativǎ pe care a luat-o acum jumǎtate de secol generalul de Gaulle. Nici chinezii şi nici francezii nu au uitat cǎ pe data de 27 ianuarie 1964, în plin rǎzboi rece, generalul de Gaulle a fost primul lider occidental care a recunoscut China comunistǎ.

In paralel, însǎ, Franţa şi China sǎrbǎtoresc douǎ secole de relaţii comerciale şi culturale intense. Nu întîmplǎtor preşedintele chinez îşi începe aceastǎ vizitǎ la Lyon, pentru cǎ acest oraş al Franţei a fost unul în care s-a dezvoltat industria mǎtǎsii. Ori, toatǎ lumea ştie, mǎtasea a fost inventatǎ de chinezi.

Schimburile comerciale legate în special de comerţul cu mǎtase au început între China şi Franţa încǎ din secolul al 16-lea. In 1900, Camera de Comerţ şi Industrie din Lyon propunea cursuri de chinezǎ, iar în 1913 la Universitatea din acest oraş a fost creatǎ prima catedrǎ de chinezǎ. Intre 1921 şi 1946 a mai funcţionat la Lyon un Institut franco-chinez în care s-au format 473 de studenţi chinezi, printre care cîţiva lideri precum Zhou Enlai şi Deng Xiaoping.

In prezent, 11 intreprinderi chineze sunt implantate la Lyon iar în regiunea Rhône-Alpes, din totalul investiţiilor strǎine, 8 la sutǎ sunt chineze. Aceastǎ regiune numǎrǎ şi cel mai mare numǎr de salariaţi lucrînd pentru grupuri chineze.

Pentru a marca importanţa pe care o acordǎ acestei vizite, preşedintele Xi Jinpeng semneazǎ un articol de o paginǎ în cotidianul Le Figaro (cu data de 25 martie), intitulat: "Intre China şi Franţa, un parteneriat reciproc profitabil". Iatǎ ideile principale evocate de şeful statului chinez: China şi Franţa, spune el, sunt douǎ mari economii mondiale foarte complementare, care au vaste interese comune. El pledeazǎ, în consecinţǎ, pentru o aprofundare a relaţiilor politice, economice şi culturale dintre cele douǎ ţǎri, într-un spirit de avantaj reciproc, cu respectarea modelului le dezvolare adoptat de fiecare parte. Preşedintele Xi Jinpeng mai evocǎ "prietenia excepţionalǎ" care existǎ între China şi Franţa, şi considerǎ cǎ generalul de Gaulle şi preşedintele Mao au avut, în 1964, o viziune strategicǎ şi un curaj politic ieşite din comun.

Xi Jinpeng mai subliniazǎ cǎ ţara sa a intrat într-o nouǎ fazǎ de dezvoltare, marcatǎ de aprofundarea reformelor pe toate planurile şi de "extinderea deschiderii spre exterior". Tot el evocǎ o "reînnoire a naţiunii prin promovarea unui nou model de industrializare, de informatizare, de urbanizare şi de modernizare agricolǎ".

Seful statului chinez mai are cuvinte de laudǎ pentru Franţa care a lansat diverse iniţiative în favoarea schimburilor culturale, pentru o mai bunǎ cunoaştere reciprocǎ a celor douǎ civilizaţii, precum şi în favoarea tineretului. O sutǎ de mii de tineri chinezi învaţǎ în prezent franceza, a mai subliniat preşedintele Xi Jinpeng.

Presa francezǎ se focalizeazǎ şi ea, în aceste zile, pe diverse aspecte ale relaţiilor franco-chineze, cum ar fi imigraţia chinezǎ în Franţa. Un prim val de muncitori chienzi, cam o sutǎ de mii de oameni, a sosit pe teritoriul Hexagonului în anii primului rǎzboi mondial. Un al doilea val de imigranţi chinezi a ajuns în Franţa în anii 70, ei venind însǎ din fosta Indochinǎ, din fostele colonii franceze de fapt. Dupǎ 1980 a început al treilea val de imigraţie, odatǎ cu procesul de liberalizare economicǎ din China. In prezent, cam între 600 000 şi 700 000 de chinezi trǎiesc în Franţa, dar Hexagonul nu mai este, din cauza crizei economice, destinaţia idealǎ pentru imigranţii chinezi, spun specialiştii.