Cultura în sprijinul economiei

Salonul de carte de la Paris, care s-a închis luni searǎ, a atras anul acesta 198 000 de vizitatori, cu 8000 mai mult decît anul trecut. Organizatorii sunt foarte mulţumiţi anunţînd acest bilant, şi ei mai precizeazǎ în comunicat faptul cǎ Salonul de carte de la Paris este campionul absolut în materie de afluenţǎ de public, depǎşind la acest capitol toate manifestǎrile similare din lume. Iatǎ un alt indicator de naturǎ sǎ onoreze Parisul ca "oraş al luminilor". La actuala ediţie a Salonului a mai fost observatǎ o afluenţǎ mai mare de studenţi şi de elevi, precum şi de profesionişti ai sectorului editorial din toate colţurile lumii. Toate acestea dovedesc cǎ în Franţa şi în societatea francezǎ cartea deţine un rol mai important decît oricînd, declara pentru pentru presǎ Vincent Montagne, preşedintele manifestǎrii şi al Sindicatului naţional al editorilor.

Sǎ mai adǎugǎm în parantezǎ cǎ anul viitor invitatul de onoare al Salonului de carte de la Paris va fi Brazilia.

Revenind la ponderea culturii în economia francezǎ: potrivit cifrelor furnizate de ministra culturii, doamna Aurélie Filippetti, sectorul culturii contribuie cu 57 800 000 000 de euro la avuţia naţionalǎ, ceea ce înseamnǎ un aport mai mare decît industria automobilului şi cam tot atît cît industria agro-alimentarǎ.

Iatǎ un subiect care ar trebui sǎ le dea de gîndit toturor responsabililor politici reticienţi la investiţiile culturale. Franţa este un model interesant în aceastǎ privinţǎ mai ales la capitolul muzeelor şi al centrelor de artǎ contemporanǎ pe care le-a creat. Deviza ar putea fi acesta: cînd se închide o uzinǎ, deschideţi un muzeu. Sigur, lucrurile nu merg chiar automat, dar cîteva oraşe franceze afişeazǎ mari reuşite culturale în virtutea principiului evocat mai sus. Oraşele Lens, Metz şi Marsilia sunt trei exemple. La sfîrşitul lunii ianuarie filiala muzeului Luvru instalatǎ la Lens a sǎrbǎtorit prima sa performanţǎ în materie de afluenţǎ a publicului: un milion de vizitatori de la inaugurarea sa pe 4 decembrie 2012. Crearea acestui muzeu într-o zonǎ în care a fost multǎ vreme un bastion minier a dinamizat turismul iar acum sunt în construcţie douǎ hoteluri destinate acestui noi public. Muzeul şi instalaţiile din jur dau de lucru unui numǎr de 400 de persoane, iar în apropierea muzeului încep sǎ se implanteze numeroase intreprinderi mici şi mijlocii.

Un alt succes de aceeaşi naturǎ este cel din oraşul Metz unde s-a deschis o filialǎ a Centrului Georges Pompidou, celebru muzeu de artǎ modernǎ parizian. Crearea acestui muzeul a atras la Metz turişti şi vizitatori care altfel nu ar fi vizitat oraşul, spune directorul instituţiei. Mai precis, spune el, 45 la sutǎ dintre turiştii care vin oraş o fac atraşi în primul rînd de acest muzeu, în jurul cǎruia s-a dezvoltat de altfel un întreg proiect urban.

Oraşul Marsilia îşi declarǎ satisfacţia întrucît anul trecut a fost capitalǎ culturalǎ europeanǎ, ceea ce a atras un numǎr suplimentar de turişti, de la 4 milioane la 6 milioane. In centrul marilor investiţii fǎcute cu aceast prilej de aflǎ noul Muzeu al Mediteranei plasat chiar în zona vechiului port de la Marsilia. Un vast spaţiu a fost reamenajat, ceea ce a dus la crearea a 18 000 de locuri de muncǎ. Investiţiile s-au ridicat la 620 de milioane de euro, dar oraşul declarǎ acum cǎ profitul economic este de 700 de milioane de euro.

Se poate ieşi din criza economicǎ prin culturǎ? Nimeni nu pretinde acest lucru, dar cultura poate sprijini, stimula, hrǎni economia. Omul zilelor noastre este un mare consumator de bunuri culturale, iar oraşele capabile sǎ evalueze şi sǎ rǎspundǎ acestor aspiraţii şi acestor cereri reuşesc mai bine decît cele care le ignorǎ.