Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Libération: Ucraina şi partida de poker dintre Moscova şi Washington

kerry.jpg

John Kerry - Seghei Lavriov; credit foto: rfi.fr

Seful diplomaţiei americane, John Kerry, şi omologul sǎu rus Serghei Lavrov au discutat duminicǎ 30 martie  la Paris despre Ucraina, fǎrǎ sǎ ajungǎ însǎ la vreun rezultat. Existǎ însǎ semne cǎ atît Moscova cît şi Washingtonul doresc dezamorsarea crizei.

Douǎ elemente pledeazǎ în favoarea unei "dezamorsǎri" a tensiunii. Unul este de ordin diplomatic şi s-a materializat prin faptul cǎ şefii celor douǎ diplomaţii s-au lǎsat fotografiaţi în timp ce-şi dǎdeau mîna. Pe  teren, la graniţa cu Ucraina, a început o mişcare de retragere a trupelor ruse, ceea ce constituie iarǎşi, un gest în direcţia cea bunǎ. Sigur, cu o strîngere de mînǎ şi cu nişte tancuri retrase, care pot reveni pe poziţii în doar cîteva ore, nu se va face primǎvara în relaţiile dintre Ucraina şi Rusia. De altfel gesturile de "deschidere" sunt acompaniate de declaraţii şi propuneri care rǎmîn inacceptabile pentru occidentali. Rusia mizeazǎ acum pe un arsenal complex, intimidare militarǎ, rǎzboi psihologic, negocieri diplomatice, presiuni economice şi o uluitoare propagandǎ, pentru a obţine ceea ce doreşte: ca Ucraina sǎ rǎmînǎ în sfera ei de influienţǎ.

Din punct de vedere militar Ucraina este deja obişnuitǎ sǎ simtǎ în ceafǎ respiraţia ameninţǎtoare a armatei ruse. Iar diplomatic vorbind în acest moment Rusia face tot posibilul pentru ca ucrainenii sǎ simtǎ senzaţia de umilinţǎ. Nu numai cǎ actuala putere de la Kiev nu este recunoscutǎ de Moscova, dar Kremlinul impune acum condiţia unei reforme constituţionale în Ucraina, şi transformarea acestei ţǎri într-o federaţie, pentru ca, eventual, sǎ fie recunoscute ca legitime alegerile prezidenţiale ucrainene. La capitolul umilinţe, unda negativǎ a Moscovei ajunge însǎ şi deasupra Uniunii Europene. Comentatorul francez Bernard Guetta declara, luni 31 martie, pe postul de radio France Inter: "Uniunea Europeanǎ este consideratǎ de Moscova drept un pitic politic. De aceea ruşii şi americanii discutǎ acum peste capetele europenilor (dar şi ale ucrainenilor)".

Duminicǎ 30 martie cei doi demnitari, reprezentînd cele douǎ mari puteri militare ale lumii, au discutat timp de patru ore, fǎrǎ sǎ ajungǎ la nici un compromis. Agenţia France Presse precizeazǎ însǎ cǎ negocierile au fost "intense" şi cǎ ambele pǎrţi şi-au exprimat dorinţa de a gǎsi o soluţie diplomaticǎ la aceastǎ crizǎ. Nu este pentru prima datǎ cǎ Moscova şi Washingtonul se aşeazǎ la discuţii cu uşile închise pentru a gǎsi soluţii care, în mod normal, ar necesita şi prezenţa pǎrţilor direct implicate. Cele douǎ mari puteri au scurtcircuitat deseori prezenţa altora, de rang mai modest, acţionînd dupǎ principiul: dacǎ noi ajungem la un acord şi ceilalţi vor trebui sǎ fie de acord. A fost cazul, destul de recent, în contextul crizei siriene, cînd Rusia şi Statele Unite s-au înţeles sǎ-l lase pe preşedintele Bachar al-Assad în continuare la putere cu condiţia de a preda armele chimice.

Intr-o analizǎ din cotidianul Libération se vorbeşte, metaforic bineînţeles, despre o "partidǎ de poker mincinoasǎ" în curs de desfǎşurare acum între Moscova şi Washington, miza fiind Ucraina. "Fermitatea preşedintelui american în privinţa ruşilor rǎmîne relativǎ", scrie ziarul de stînga. Statele Unite s-ar mulţumi de fapt cu retragerea trupelor ruse de la frontierea ucraineanǎ şi cu lansarea unui dialog direct între Kiev şi Moscova.

Recurgînd la limbajul jucǎtorilor de poker, comentatorul cotidianului Libération considerǎ cǎ ruşii recurg, în context, la un "bluf". Au mai fǎcut-o şi în 2008 cînd au atacat Georgia, au anunţat cǎ vor ajunge cu tancurile la Tbilisi, dar dupǎ intervenţia diplomaticǎ a fostului preşedinte Nicolas Sarkozy s-au mulţumit doar cu douǎ regiuni separatiste, cu Osetia de sud şi cu Abhazia. Scenariul pare sǎ se repete şi acum în Ucraina, şi probabil cǎ toatǎ lumea va rǎsufla uşuratǎ dacǎ efectiv Rusia se va mulţumi doar cu anexarea Crimeii.