Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Manuel Valls: discurs de politicǎ generalǎ - mǎsuri ambiţioase, adevǎr şi eficienţǎ

In Franţa, noul prim ministru Manul Valls şi-a rostit în Parlament discursul de politicǎ generalǎ, care a fost urmat de un vot de încredere. Un exerciţiu nu tocmai uşor pentru un socialist criticat foarte des în sînul propriei sale tabere pentru prea multe concesii fǎcute dreptei. El a anunţat mǎsuri ambiţioase şi le promite francezilor "adevǎr" şi "eficienţǎ".

Discursul de 47 de minute al noului premier a început într-o atmosferǎ plinǎ de "electricitate politicǎ", în condiţiile în care dreapta aşteaptǎ fapte şi nu vorbe, radicalii de stînga au anunţat cǎ nu-i acordǎ lui Manuel Valls votul de încredere, iar ecologiştii au ieşit din guvern. Iatǎ fraza cu care şi-a început Manuel Valls discursul, emblematicǎ deasemenea pentru tonul adoptat şi mǎsurile anunţate:

"Prea multǎ suferinţǎ şi prea puţinǎ speranţǎ, aceasta este situaţia Franţei. Conştient de aceastǎ realitate mǎ prezint în faţa dumneavoastrǎ."

Manuel Valls este un bun orator care ştie sǎ-şi pǎstreze sîngele rece, dar în noul context politic el se aflǎ sub o enormǎ presiune. Practic, el nu are dreptul la eşec, pentru cǎ în caz contrar Partidul Socialist riscǎ sǎ fie penalizat şi mai mult de alegǎtori, chiar la alegerile europene din mai, în perspectiva cǎrora campania electoralǎ a şi început. Manuel Valls rǎmîne însǎ una dintre personalitǎţile politice care se bucurǎ încǎ de o veritabilǎ popularitate, şi este poate omul de stînga cel mai apreciat la dreapta. El a adoptat, pentru anunţarea programului sǎu un ton solemn, grav şi în acelaşi timp sincer, cu argumentele urmǎtoare:

"Primul lucru pe care îl datorez francezilor este eficienţa. Din acest motiv am constituit un guvern compact, restrîns şi solidar. Al doilea lucru pe care îl datorez francezilor este sinceritatea. Cred cǎ noi toţi cei de aici, de mulţi ani, nu am conferit destul sens eforturilor şi sacrificiilor pe care francezii le asumǎ de ani de zile."

Mai concret, Manuel Valls a anunţat cîteva mǎsuri importante în vederea reducerii deficitului public şi în vederea redresǎrii economiei. Printre aceste mǎsuri se numǎrǎ reducerea costului muncii, cu 30 de miliarde de euro, pînǎ în 2016, precum şi o reducere a impozitelor pentru familiile cu venituri modeste. Ceea ce doreşte noul prim ministru este ca intreprinderile franceze sǎ devinǎ mai competitive, precum şi favorizarea consumului intern. El mai preconizeazǎ adoptarea unor mǎsuri radicale pentru simplificarea organizǎrii teritoriale, cu un accent pe reducerea la jumǎtate a regiunilor franceze, şi aceasta în viitorii trei ani.

In materie de tranziţie energeticǎ, el doreşte ca pînǎ în 2025 electricitatea provenind din centrale nucleare sǎ fie redusǎ cu 50 la sutǎ, iar pînǎ în 2030 sperǎ sǎ fie reduse cu 40 la sutǎ emisiile de gaze cu efect de serǎ.

Programul anunţat de el cuprinde deci mǎsuri destinate sǎ aibǎ efecte pe termen scurt precum şi altele care deschid şantiere mai vaste şi implicǎ schimbǎri de comportament pe termen lung.

El a punctat şi alte domenii, precum învǎţǎmîntul, considerînd cǎ una din reformele cele mai controversate, cea legatǎ de ritmul şcolar, trebuie aplicatǎ cu mai multǎ supleţe.

In materie de politicǎ externǎ, Manuel Valls pledeazǎ pentru o mai intensǎ implicare a Franţei pe plan internaţional, considerînd cǎ ea are un rol important de jucat într-o lume complicatǎ. Cum în prezent este comemorat genocidul din Rwanda, comis în urmǎ cu 20 de ani, Valls a respins categoric acuzaţiile preşedintelui rwandez Paul Kagame legate de o aşa-zisǎ "participare" a Franţei la uciderea unor etnici tutsi.

"Sǎ fim mîndri cǎ suntem francezi", a exclamat în final Manuel Valls. Nu sunt multe ţǎrile din lume, a mai subliniat el, în care cetǎţeni nǎscuţi de fapt în strǎinǎtate pot ajunge în funcţiile cele mai înalte din ierarhia puterii. O aluzie la faptul cǎ premierul francez este de fapt nǎscut la Barcelona, în Spania, şi cǎ a fost naturalizat francez abia la vîrsta de 20 de ani.