Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Legislative în Indonezia, prima ţarǎ musulmanǎ din lume

indonesiaelex432.jpg

credit foto: rfi.fr

Indonezia, prima ţarǎ musulmanǎ din lume ca numǎr de locuitori, voteazǎ în cadrul alegerilor legislative. Prima economie a Asiei de sud-est este confruntatǎ cu probleme economice, cu tulburǎri secesioniste, cu scandaluri de corupţie, dar întrevede şi perspectiva unei alternanţe politice.

186 de milioane de alegǎtori sunt chemaţi la urne în aceastǎ ţarǎ numǎrînd 250 de milioane de locuitori rǎspîndiţi pe un arhipelag imens format din 17 500 de insule. Musulmanii suniţi formeazǎ 87 la sutǎ din populaţie, urmaţi de creştini, în jur de 10 la sutǎ, restul fiind hinduşi şi budişti. Fostǎ colonie olandezǎ, Indonezia şi-a cucerit independenţa în 1945 avîndu-l ca erou naţional pe Ahmed Suharto, care a întemeiat apoi o veritabilǎ dinastie politicǎ, precum Gandhi în India.

Aceastǎ dinastie riscǎ însǎ, în prezent, sǎ fie debarcatǎ de la putere. Este pentru a patra oarǎ, din 1998, cînd s-a încheiat era dictaturii Suharto, cǎ în Indonezia au loc alegeri legislative.

Favoritul scrutinului este Partidul Democratic Indonezian al Luptei, principala formaţiune de opoziţie. Iar şeful acesteia, Joko Widodo, guvernatorul capitalei Jakarta, este dat cîştigǎtor la alegerile prezidenţiale programate peste trei luni.

Joko Widodo este reprezentantul unei noi generaţii de oameni politici în Indonezia şi apare ca un protector al sǎracilor.

Prin numǎrul de alegǎtori, Indonezia poate fi consideratǎ a treia democraţie din lume, iar la acest scrutin legislativ se prezintǎ 12 partide. Ele pot fi divizate, în mare, în douǎ tabere. Pe de o parte partidele naţionaliste şi laice, din care fac parte formaţiunea lui Joko Widodo precum şi Partidul Democratic aflat în prezent la putere, dar compromis din cauza corupţiei. Pe de altǎ parte cele cinci partide musulmane, dintre care unele moderate dar altele mergînd pînǎ la extremism şi adepte ale instaurǎrii legii islamice, Charia.

Indonezia a afişat o creştere economicǎ de 13 la sutǎ înainte de criza economicǎ, dar în 2013 s-a mulţumit doar cu 5,7 la sutǎ. Actualul preşedinte Susilo Bambang Yudhoyono, la putere din 2004, nu se mai poate prezenta la alegeri întrucît a efectuat deja douǎ mandate.