Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Geneva: acord în sensul cel bun dar fǎrǎ consecinţe imediate pe teren

2014-04-17t163943z_124890547_gm1ea4i01rd01_rtrmadp_3_ukraine-crisis-geneva_0.jpg

Serghei Lavrov, ministru de externe rus; credit foto: rfi.fr

Discuţiile de la Geneva pe marginea crizei ucrainene nu au schimbat, deocamdatǎ, cu nimic, situaţia de pe teren, în estul Ucrainei, dar din punct de vedere diplomatic constituie un pas pozitiv. Rusia poate pretinde acum cǎ a intrat într-o logicǎ de colaborare cu occidentalii şi cu Kievul în vederea gǎsirii unei soluţii paşnice. In aceste condiţii, în mod normal, Uniunea Europeanǎ şi Statele Unite ar trebui sǎ-şi sisteze sancţiunile faţǎ de Rusia. Mulţi observatori rǎmîn însǎ sceptici în urma acordului prezentat joi 17 aprilie, obţinut chiar cu surprinzǎtoare uşurinţǎ de occidentali.

Intre ceea ce au stabilit diplomaţii la masa discuţiilor şi ceea ce se întîmplǎ pe teren riscǎ sǎ fie o distanţǎ enormǎ, ceea ce s-a mai întîmplat şi în alte împrejurǎri. Sǎ ne amintim cǎ la Kiev, în momentele cele mai violente ale contestaţiei, europenii au "smuls" celor douǎ pǎrţi, insurecţia şi puterea reprezentatǎ de preşedintele Ianukovici, un acord în virtutea cǎruia urma sǎ fie lansat un proces de normalizare gestionat în comun. Ceea ce nu s-a concretizat pe "teren" întrucît la numai cîteva ore dupǎ acea "victorie" diplomaticǎ Ianukovici a fugit de la Kiev şi regimul sǎu s-a prǎbuşit.

Nici acordul de la Geneva nu poate fi considerat, la ora aceasta, ca o bazǎ suficient de puternicǎ pentru calmarea situaţiei. Dupǎ cum arǎta un analist citat de Agenţia France Presse, slǎbiciunea acordului constǎ în faptul cǎ fiecare dintre pǎrţile semnatare poate sǎ-l interpreteze în favoarea sa.

Mai grav este însǎ faptul cǎ insurgenţii separatişti din estul Ucrainei l-au respins pur şi simplu. Pentru ei, guvernul de la Kiev rǎmîne unul ilegitim, întrucît s-a instalat în urma unei lovituri de stat. Ca urmare, pro-ruşii cer înainte de toate o reformǎ constituţionalǎ urmînd ca abia ulterior sǎ depunǎ armele şi sǎ pǎrǎseascǎ clǎdirile guvernamentale ocupate cu forţa.

Separatiştii din estul Ucrainei au anunţat deja ţinerea unui referendum privind autonomia regionalǎ, pe 12 mai.

Mai este posibilǎ în Ucraina lansarea unei veritabile dezbateri naţionale, aşa cum prevede acordul semnat joi 17 aprilie la Geneva? Pentru o dezbatere atmosfera ar trebui sǎ fie mult mai calmǎ iar exprimarea opiniilor sǎ nu sufere din cauza diverselor presiuni, inclusiv a celor electorale, dat fiind cǎ data de 25 mai este menţinutǎ pentru noi alegeri prezidenţiale.

Europenii şi americanii încearcǎ sǎ înţeleagǎ, în acest context, care este jocul Moscovei. Cînd Moscova spune, prin vocea liderilor ei, în frunte cu Vladimir Putin, cǎ nu "doreşte nicidecum" sǎ trimitǎ trupe în Ucraina, ei pot fi crezuţi pe cuvînt. Cu condiţia de a înţelege cǎ mesajele Moscovei sunt eliptice şi cǎ ele ascund întotdeauna cîte ceva. De fapt, Vladimir Putin vrea sǎ spunǎ urmǎtorul lucru: nu doresc nicidecum sǎ recurg armatǎ dacǎ pot obţine ceea ce vreau prin mijloace neviolente.

De unde concluzia cǎ Rusia nu dǎ înapoi semnînd acorduri precum cel de la Geneva. Iar mulţi comentatori considerǎ cǎ ea a şi obţinut ceea ce dorea: altfel spus modificarea radicalǎ de statut pentru regiunile rusofone din estul Ucrainei.

De notat cǎ nici ucrainenii nu sunt mulţumiţi de conţinutul acordului, întrucît el nu prevede menţinerea integritǎţii teritoriale a ţǎrii. Iar guvernul de la Kiev a fost oricum obligat sǎ cedeze teren din toate punctele de vedere, printre altele prin adoptarea unei decret în vederea pregǎtirii descentralizǎrii ţǎrii. 

Actuala putere de Kiev se aflǎ în cea mai dificilǎ poziţie posibilǎ: fǎrǎ legitimitatea urnelor, confruntatǎ cu riscul unei invazii ruse dar şi cu probleme economice uriaşe, iar mai nou cu o contestaţie internǎ pentru cǎ foştii revoluţionari din Piaţa Maidan manifesteazǎ din nou nemulţumiţi de paralizia actualǎ.