Bruxelles: conferinţǎ a donatorilor pentru Mali

"Suntem pe cale sǎ cîştigǎm rǎzboiul dar acum trebuie cîştigatǎ şi pacea." Iatǎ cum a rezumat ministrul de externe francez Laurent Fabius urgenţele din statul Mali unde Franţa a intervenit militar pentru a împiedica tentativa mişcǎrilor integriste şi a grupurilor teroriste de a pune mîna pe putere. Conferinţa de la Bruxelles este deci, implicit, şi una a donatorilor care sunt conştienţi de faptul cǎ în Mali totul trebuie reconstruit, atît democraţia (care era consideratǎ acum cîţiva ani un model în Africa) cît şi economia. "Impreunǎ pentru un nou Mali" se intituleazǎ conferinţa la care vor participa la nivel înalt şi cîteva ţǎri africane precum Senegal, Coasta de Fildeş, Niger şi Mauritania. Organizatorii, şi în special preşedintele francez François Hollande, sperǎ sǎ poatǎ fi adunaţi pentru Mali în jur de 2 miliarde de euro. In jur de 3 milioane de persoane suferǎ de subnutriţie în Mali, printre urgenţe figurînd şi revenirea în ţarǎ a refugiaţilor, în jur de jumǎtate de milion, şi a celor deplasaţi în interior, în jur de 300 000. Actualii şefi de stat malieni, preşedintele Dioucounda Traoré şi primul ministru Diango Cissoko sunt şi ei la Bruxelles. Comunitatea internaţionalǎ aşteaptǎ asigurǎri cǎ alegerile prevǎzute în Mali înainte de sfîrşitul lunii iulie se vor desfǎşura în condiţii corespunzǎtoare, inclusiv în regiunea Kidal din nord-estul ţǎrii controlatǎ în bunǎ parte de tuaregi, care cer o largǎ autonomie. Aceastǎ conferinţǎ a donatorilor de  la Bruxelles intervine dupǎ ce la sfîrşitul lunii ianuarie o reuniune similarǎ la Adis Abeba a furnizat statului Mali un ajutor de 455 de milioane de dolari.

In contextul deplasǎrii sale la Bruxelles preşedintele francez François Hollande urmeazǎ sǎ abordeze cu Comisia Europeanǎ şi o întreagǎ serie de subiecte economice, printre care şi chestiunea negocierilor cu Statele Unite în vederea semnǎrii unui acord de liber schimb. De notat cǎ Franţa este decisǎ sǎ blocheze aceste negocieri dacǎ nu va fi respectatǎ dorinţa mai multor ţǎri europene ca domeniul culturii şi sectorul audiovizual sǎ nu fie incluse în acord. Franţa apǎrǎ principiul "excepţiei culturale" şi principiul diversitǎţii culturale în faţa unui gigant, Statele Unite, care doreşte liberalizarea comerţului cu "produse culturale".