Evenimente festive la Cannes legate de istoria cinematografului

Festivalul aduce anul acesta un omagiu filmului indian, care sǎrbǎtoreşte o sutǎ de ani de existenţǎ. O ocazie pentru a ne reaminti cǎ India este una dintre marile ţǎri producǎtoare de filme. Doar anul trecut au fost produse în jur de 1500 de filme în toate limbile vorbite pe subcontinentul indian. Studiourile Bollywood afişeazǎ un buget de 2 miliarde de dolari pe anul acesta, dar în viitorii cinci ani industria cinematograficǎ indianǎ va beneficia de peste 3 miliarde 5 sute de milioane de dolari pentru a produce filme care sunt extrem de populare. Numǎrînd un miliard douǎ sute de milioane de locuitori, India are un public de cinema extrem de frenetic, iar starurile sunt considerate ca un fel de semi-zei. Duminicǎ searǎ a fost proiectat la Cannes un film realizat în mod special cu ocazia acestei aniversǎri, intitulat "Bombay Talkies", iar la proiecţie au asistat ministrul francez al culturii, doamna Aurélie Filippetti precum şi ministrul indian al turismului.

Noul film al fraţilor Coen prezentat la Cannes este povestea unui cîntǎreţ folk din anii 60 şi se pare cǎ plǎcut multora. In orice caz, cotidienele Le Figaro şi Le Monde dedicǎ fiecare cîte o paginǎ acestui film intitulat "Inside Llewyn Davis". Ceea ce au dorit de data aceasta Joel şi Ethan Coen este, din nou, sǎ contrazicǎ mitul visului american. Dupǎ ce Hollywood-ul, dar şi alte studiouri din lume au produs sute de filme cu cîntǎreţi care pornesc de la zero şi ajung pe culmele gloriei, iatǎ-i pe fraţii Coen cu povestea unui cîntǎreţ folk care rateazǎ totul, care porneşte de la zero şi ajunge tot la zero. Doar şi pentru aceastǎ idee meritǎ sǎ-i aplaudǎm pe aceşti artişti americani atipici, care fac film oarecum împotriva curentului dominant în ţara lor, şi care au fost deja premiaţi de patru ori la Cannes, prima datǎ în urmǎ cu 22 de ani.

Pentru unele filme trecerea timpului este mai mult decît beneficǎ, ele cîştigǎ de fapt în valoare tocmai pe mǎsurǎ ce anii se scurg şi modificǎ privirea publicului. Este cazul cu multe filme care n-au avut succes la ora lansǎrii sale pe piaţǎ dar care au devenit ulterior "filme culte" sau au intrat în categoria capodoperelor. Este cazul cu un film ciudat, extravagant, atipic, realizat de Marco Ferreri şi intitulat "Marea Crǎpelniţǎ", povestea unor oameni care vor sǎ se sinucidǎ mîncînd. Prezentat la Cannes în urmǎ cu 40 de ani, filmul a fost pur şi simplu primit cu huiduieli şi fluierǎturi. Intre timp, însǎ, a devenit un reper în istoria cinematografului. La actuala sa ediţie festivalul de la Cannes a organizat o secţiune paralelǎ dedicatǎ filmelor clasice, iar "Marea Crǎpelniţǎ", proiectat din nou, a fost aplaudat în timp ce regizorul Marco Ferreri, prezent cu aceastǎ ocazie, a fost ovaţionat de public. El a povestit cu aceastǎ ocazie pentru France Presse cum, în 1973, dupǎ prezentarea filmului, mai multe restaurante de la Cannes n-au vrut sǎ le serveascǎ de mîncare lui şi echipei sale… Mai mult ca sigur cǎ astǎzi ar fi onorate sǎ-i primeascǎ.