Franţa, polemicǎ în universitǎţi: vor exista cursuri în limba englezǎ ?

Reacţiile sunt violente chiar şi în sînul taberei socialiste, de unde emanǎ proiectul de lege. In jur de 40 de deputaţi au semnat deja o petiţie prin care este denunţat un anumit spirit defetist care bîntuie în Franţa. Aprobarea unor astfel de cursuri în limba englezǎ pe teritoriul Franţei, spun unii, ar echivala cu un fel de recunoaştere a faptului cǎ limba francezǎ nu mai este "utilǎ" pe fond de globalizare. Citez o reacţie şi din cotidianul catolic La Croix: "Dacǎ lǎsǎm engleza sǎ se introducǎ în universitǎţile noastre, dacǎ numai engleza va fi limba prin care vom explica lumea şi vom preda ştiinţele, atunci franceza va suferi o mutilare şi va sǎrǎci. Franceza va deveni o limbǎ banalǎ, sau, mai rǎu decît atît, o limbǎ moartǎ".

De notat cǎ intenţiile iniţiale nu erau cu totul de condamnat. Obiectivul acestei reforme este atragerea studenţilor strǎini în universitǎţile franceze, iar cursurile în limba englezǎ ar putea stimula acest lucru. Ministrul de resort considerǎ cǎ procentul studenţilor strǎini ar putea creşte de la 12 la sutǎ la 15 la sutǎ în perspectiva anului 2020.

Academia Francezǎ însǎ a cerut fǎrǎ ezitare ca proiectul sǎ fie retras, şi la fel au reacţionat şi numeroase personalitǎţi culturale, precum celebrul jurnalist cultural Bernard Pivot. In ce-i priveşte pe studenţi, şi ei sunt divizaţi în faţa acestei perspective. Nu este normal sǎ fie creat un circuit universitar paralel pentru strǎini, spun unii. Adevǎrata problemǎ, spun alţii, este însǎ alta, şi anume valoarea diplomelor noastre, sau mai bine spus ce putem face cu ele dupǎ perioada de studii, cum putem gǎsi un loc de muncǎ pe baza lor.

De la ministerul învǎţǎmîntului se mai semnaleazǎ cǎ în prezent existǎ totuşi în Franţa 790 de cursuri de formare în limbi strǎine, şi pînǎ acum nimeni nu s-a "ofuscat" din cauza lor.