Atentat la Paris - un soldat francez atacat cu o armă albă

Chiar dacă nu poate fi stabilită o relaţie directă între asasinarea, miercurea trecută, a unui soldat britainc în plin oraş la Londra, şi tentativa de la Paris, există similitudini care dau de gîndit şi provoacă îngrijorare. Soldatul francez, care patrula în cadrul dispozitivului Vigipirate activat chiar pe fondul ameninţătilor teroriste, a fost atacat cu un cuţit sau cu un cutter de către un agresor care a operat extrem de repede şi a fugit apoi imediat. Soldatul a fost spitalizat şi a scăpat cu viaţă, dar revine în discuţie existenţa unor fanatici care se radicalizează uneori fără a face parte din reţele teroriste, ci prin simplul contact cu internetul.  Nimeni nu a uitat în Franţa imaginea unui delicvent din Toulouse, Mohamed Merah, devenit un islamist radical şi care, în numele unui "jihad personal" a ucis şapte persoane. 

Numeroşi tineri provenind din imigraţie, unii însă născuţi în Franţa, prezintă acest profil de inadaptat, sensibil la discursurile salafiste sau jihadiste. In prezent, pe fondul războiului din Siria, autorităţile de la Paris au constatat un veritabil "pelerinaj insurecţional". In jur de 200 de tineri provenind din famili musulmane s-au dus să participe la lupte, iar temerea este că grupurile islamiste radicale sunt cele care îi formează pe aceşti noi "combatanţi". Ce atitudine vor avea ei cînd vor reveni în Franţa, iată o altă întrebare la care reflectează autorităţile franceze şi serviciile specializate.

Nimeni nu mai crede în Franţa în vechiul ideal al "integrării republicane", care în urmă cu două sau trei decenii mai făcea parte din panoplia discursurilor politice. Pe fond de criză economică, în condiţiile în care chiar şi tineretul cu studii superioare se vede confruntat cu şomajul, zeci de mii de tineri din cartierele defavorizate şi locuite în speciali de imigranţi reprezintă o veritabilă "problemă". Delicvenţa şi traficul de droguri merg uneori mînă în mînă cu islamismul radical şi cu fascinaţia pentru teoriile extremiste. Marsilia este un exemplu de oraş în care autorităţile au făcut enorm de multe eforturi pentru a realua sub control unele cartiere în care grupurile de tineri structurate ca nişte reţele mafiote îşi impuneau legea.  

Oamenii politici ştiu că toate aceste probleme nu vor fi rezolvate doar prin măsuri de securitate şi control poliţienesc, programe de integrare şi formare profesională există, dar ele sunt uneori paralizate de o actualitate internaţională care complică eforturile pedagogice pe plan intern.