Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegeri europene: mobilizare pe ultima sutǎ de metri şi apeluri cǎtre abstenteişti

ici_europe_fr_1.jpg

Credit foto: France24

Alegerile europene încep joi 22 mai în ordine dispersatǎ,  sub semnul unor sondaje care pun în luminǎ amplificarea euroscepticismului. Existǎ semnele unei ofensive fǎrǎ precedent a populismului şi a extremei drepte, dar toate sondajele pot fi contrazise încǎ de rezultatul urnelor. In Franţa premierul Manuel Valls s-a lansat într-o ultimǎ şi intensǎ operaţiune de mobilizare a electoratului în favoarea Europei, şi s-au multiplicat apelurile cǎtre alegǎtori pentru a nu vota cu Frontul Naţional.

In Marea Britanie şi în Olanda votul are loc joi 22 mai, în Irlanda şi în Republica Cehǎ se voteazǎ vineri 23 mai, Italia, Malta, Slovacia şi Lituania voteazǎ sîmbǎtǎ 24 mai iar restul Europei duminicǎ. Aceastǎ dispersare nu este chiar beneficǎ pentru Europa, în orice caz nu poate fi consideratǎ drept un simbol al unitǎţii europene. Comisia Europeranǎ a încercat sǎ propunǎ o datǎ comunǎ, dar s-a izbit în special de refuzul Marii Britanii. Guvernul conservator de la Londra considerǎ chiar cǎ o eventualǎ "uniformizare" a Europei în materie de exercitare a dreptului de vot nu este bunǎ şi aminteşte cǎ în Marea Britanie prin tradiţie se voteazǎ în zilele de joi. Gurile rele (citate de Agenţia France Presse), spun însǎ cǎ ziua de joi a fost aleasǎ de guvernul britanic întrucît vinerea se dau salariile, ceea ce înseamnǎ cǎ în ajunul acestui eveniment oamenii sunt mai puţin tentaţi sǎ stea prin pub-uri, deci vor bea mai puţin şi existǎ mai mari şanse sǎ meargǎ la vot.

Indiferent de zilele în care voteazǎ, europenii par marcaţi însǎ de o aceeaşi lipsǎ de entuziasm cînd vine vorba de construcţia europeanǎ. In Franţa aceastǎ stare de apatie a luat o formǎ gravǎ, întrucît sondajele pun în evidenţǎ şansele extremei drepte de a ieşi în frunte, altfel spus cu un scor mai bun decît cel al principalul partid de dreapta şi decît cel socialist. Frontul Naţional este creditat cu 23 la sutǎ din intenţiile de vot, Uniunea pentru o Mişcare Popularǎ cu 21,5 la sutǎ iar Partidul Socialist numai cu 16,5 la sutǎ. Pe locul al patrulea ar urma centriştii iar pe locul al cincilea Frontul de stînga.

Valls – deplasare cu caracter simbolic la Barcelona

Motiv pentru care premierul Manuel Valls s-a lansat, pe ultima sutǎ de metri într-o serie de mitinguri destinate sǎ-i scoatǎ din letargie pe abstenţionişti şi sǎ-i îndemne pe francezi sǎ acorde mai multǎ atenţie Europei. El a participat, miercuri 21 mai, şi la o reuniune "transeuropeanǎ" la Barcelona. Deplasarea sa la Barcelona are o puternicǎ încǎrcǎturǎ simbolicǎ şi conţine un puternic mesaj, pentru cǎ Manuel Valls are rǎdǎcini spaniole. El vorbeşte de altfel atît catalana cît şi spaniola. Iatǎ ce a declarat Manuel Valls la un miting precedent, în Franţa, pentru a le ridica moralul pro-europenilor:

"Nimic nu este pierdut. O scrutin electoral nu este niciodatǎ cîştigat de la bun început. La fel ca şi dumneavoastrǎ, eu mǎ voi lupta pînǎ la capǎt. Este rolul meu şi era de datoria mea sǎ conduc aceastǎ bǎtǎlie pentru valorile noastre, pentru ţara noastrǎ, pentru Europa."

Agenţia France Presse aratǎ într-o depeşǎ cǎ Manuel Valls, care a fost naturalizat francez la vîrsta de 20 de ani, are origini spaniole şi catalane prin tatǎl sǎu, iar prin mama sa are rǎdǎcini elveţiene din zona italianǎ. Un amestec de naturǎ sǎ devinǎ o metaforǎ a Europei de astǎzi.

Abstenţioniştii, rezerva de voturi a tuturor partidelor

Mai rǎmîne ca discursul primului ministru francez sǎ poatǎ inversa tendinţele semnalate de sondaje. Pentru cǎ extrema dreaptǎ francezǎ a fost mai activǎ decît socialiştii, s-a agitat mai mult în contextul actualei campaniei electorale şi sperǎ sǎ poatǎ trimite, împreunǎ cu aliaţii din alte ţǎri europene, un numǎr suficient de mare de deputaţi în Parlamentul de la Strasbourg pentru a crea un grup parlamentar. Doamna Marine Le Pen, lidera Frontului National, a adoptat mereu un ton ofensiv, cu vechile argumente de naturǎ sǎ instrumentalizeze politic dificultǎţile economice ale Franţei. Iatǎ una din declaraţiile sale recente:

"Este momentul sǎ-i chemǎm, pe abstenţionişti, ei sunt armata de rezervǎ a Franţei libere, sǎ vinǎ sǎ ni se alǎture, pentru apǎrarea bunului noastru cel mai preţios, ţara noastrǎ."

Alte apeluri în direcţia abstenţioniştilor vin însǎ şi din alte direcţii, dinspre partidele tradiţionale, socialiştii şi dreapta conservatoare. In presǎ, numeroşi editorialişti şi lideri politici încearcǎ sǎ le explice francezilor cǎ tezele Frontului Naţional sunt greşite. In revista L’Express, de exemplu, un cunoscut editorialist, Jacques Attali, publicǎ un articol intitulat chiar aşa: "Vǎ rog, nu votaţi cu Frontul Naţional". El explicǎ în articol cǎ ieşirea Franţei din zona euro ar fi o catastrofǎ şi cǎ imigraţia nu este problema cea mai gravǎ ci lipsa de mijloace pentru integrarea populaţiei de origine strǎinǎ.

Un lider al dreptei, Alain Lamassoure, explicǎ şi el în Le Figaro cǎ Frontul Naţional nu aduce nimic bun Franţei şi reaminteşte un lucru: cînd Europa merge bine, francezii o iubesc, doar pe timp de crizǎ ei încep sǎ se îndoiascǎ de ea.

Apeluri pentru reconcilierea europenilor cu Europa

Un alt lider al dreptei, Alain Juppé, declarǎ urmǎtoarele:

"Le cer francezilor sǎ aibǎ un reflex în logica bunului simţ. Cînd privim sondajele, ce constatǎm, cǎ douǎ treimi, sau chiar mai mult, trei sferturi din populaţie considerǎ cǎ abandonarea monedei unice euro ar prezenta inconveniente grave pentru viaţa cotidianǎ şi pentru Franţa. Ori, mulţi francezi sunt tentaţi sǎ voteze pentru un partid care vrea sǎ renunţǎm la moneda europeanǎ. Unde este coerenţa în acest caz, unde este bunul simţ? Deci lansez un apel pentru ca bunul simţ sǎ aibǎ ultimul cuvînt, pentru ca sǎ avem în încredere în Europa, ea nu este perfectǎ, necesitǎ o reformǎ în profunzime, dar fǎrǎ ea nu ne vom putea împlini în lumea de astǎzi."

Iatǎ deci declaraţia unui european convins, Alain Juppé. Aş mai adǎuga la acest capitol o remarcǎ a unui alt comentator, Bernard Guetta, care semneazǎ editoriale în cotidianul de stînga Libération. El pledeazǎ pentru o reconciliere a europenilor cu Europa, şi adaugǎ: "acest obiectiv nu este un vis, nu este un utopie, el se poate realiza dacǎ viitoarea Comisiei europeanǎ îşi va recupera atribuţiile care sunt ale ei, stipulate de tratate, dar pe care i le-au preluat cei 28 de şefi naţionali". Iar una din urgenţe în viitor, spune Bernard Guetta, este reindustrializatea ţǎrilor care formeazǎ Uniunea Europeanǎ.