Ucraina: alegeri libere care nu provoacǎ un mare entuziasm

In jur de 55 000 de poliţişti şi 20 000 de voluntari sunt mobilizaţi pentru ca scrutinul sǎ se desfǎşoare în condiţii bune. Dar în regiunile din est, mai ales la Doneţk şi la Lugansk, separatiştii au şi promis cǎ se vor mobiliza la rîndul lor pentru a boicota scrutinul, ceea ce înseamnǎ cǎ în jur de 2 milioane de alegǎtori nu se vor putea, probabil, deplasa la urne.

Campania electoralǎ se desfǎşoarǎ într-un context lipsit de entuziasm, dar sondajele îl dau cîştigǎtor pe miliardarul pro-occidental Petro Poroşenko. El are 20 de puncte mai mult decît Iulia Timoşenko, despre care comentatorii Agenţiei France Presse spun cǎ şi-a ratat reîntorcerea în viaţa politicǎ. Petro Poroşenko promite cǎ va rezolva conflictul cu Rusia prin negocieri şi chiar într-un timp record, în numai trei luni.

Greu de spus dacǎ la Kremlin aceste cuvinte au vreun ecou, mai sigur este cǎ avertismentele americane şi europene sunt receptate de Vladimir Putin. Vice-preşesdintele american Joe Biden, aflat într-un turneu diplomatic în Europa a avertizat din nou Rusia cǎ vor fi decretate noi sancţiuni împotriva sa dacǎ va perturba alegerile din Ucraina. De partea ei Moscova dezminte acuzaţia cǎ ar oferit sprijin logistic separatiştilor din estul şi sudul Ucrainei.

Nu este exclus ca Rusia sǎ pregǎteascǎ o altǎ "surprizǎ" pentru Kiev. Mai precis, dupǎ ce se vor vedea cu un nou preşedinte ales în mod democratic, ucrainenii riscǎ sǎ se trezeascǎ fǎrǎ gaz metan. Rusia îşi menţine ameninţarea de a opri aprovizionarea cu gaz pe data de 3 iunie, dacǎ Ucraina nu plǎteşte o facturǎ de un miliard şase sute şaizeci de milioane de dolari. Gazul devine, cum a fost de fapt şi pînǎ acum, o armǎ politicǎ pentru Vladimir Putin, pe care el o manipuleazǎ atît în funcţie de obiectivele sale imediate dar şi de perspectivǎ. Nu întîmplǎtor, aflat în vizitǎ la Shanghai, în China, el a semnat un contract de o extraordinarǎ importanţǎ cu chinezii. Contractul are o valabilitate de 30 de ani şi gazul rus vîndul Chinei este evaluat la 400 de miliarde de dolari. Aceastǎ imensǎ operaţiune de furnizare de gaz metan rus cǎtre China ar urma sǎ înceapǎ în 2018.

Radoslav Sikorski, interviu în l’Express

Mai revine în actualitate şi întrebarea dacǎ Uniunea Europeanǎ şi Occidentalii au luat deciziile cele mai bune pentru a ajuta Ucraina şi a dialoga, sau mai bine spus a-i face faţǎ lui Putin. Radoslav Sikorski, şeful diplomaţiei poloneze, spune în orice caz cǎ nu.

El acordǎ un interviu revistei L’Express şi pronunţǎ aceastǎ frazǎ: "In privinţa Ucrainei, Europa a fǎcut mai puţin decît minimum."

El îşi începe demonstraţia prin a spune cǎ dupǎ anexarea Crimeii de cǎtre Rusia s-a spulberat un vis european: acela cǎ actuala lume, cel puţin de pe bǎtrînul continent, ar fi una sigurǎ şi la adǎpost de brutalitǎţi, rǎzboaie şi violenţǎ. "A fi slab, înseamnǎ sǎ te expui la agresiuni. Iatǎ de ce Europa nu poate sǎ-şi permitǎ sǎ fie slabǎ", mai spune Radoslav Sikorski. El vede în destabilizarea şi tentativa de destructurare a statului ucrainean o paralelǎ cu ceea ce i s-a întîmplat Poloniei în 1939, cînd a fost ocupatǎ pe jumǎtate de Hitler şi pe jumǎtate de Stalin. Citez din interviul sǎu: "Aceastǎ paralelǎ este frapantǎ. In ambele crize regǎsim Rusia în acţiune pe fondul unui eşec al ai în materie de modernizare".

Demnitarul polonez mai ţine sǎ arate cǎ Polonia a ştiut sǎ tragǎ învǎţǎmintele care se impun din toate aceste crize. In prezent, subliniazǎ el, Polonia alocǎ pentru apǎrare aproape 2 la sutǎ din buget, adicǎ mai mult decît Spania, iar armata polonezǎ este plasatǎ pe locul 18 în ierarhia mondialǎ. Radoslav Sikorski mais spune cǎ ţara sa este "cea mai atlantistǎ" din Europaşi nu îşi ascunde ambiţia de a deveni într-o bunǎ zi responsabil european cu politica externǎ, în locul doamnei Catherine Ashton.