Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Papa Francisc în Ţara Sfîntǎ: apeluri la pace

pape-francois_0.jpg

credit foto: france24

Papa Francisc întîiul efectueazǎ prima sa visitǎ în Orientul Apropiat. El este purtǎtorul unui mesaj de pace într-o regiune în care rǎzboiul din Siria a tensionat şi mai mult situaţia, şi încearcǎ sǎ relanseze dialogul dintre religii. Papa şi-a început periplul în Iordania, a continuat, duminicǎ, cu o vizitǎ în teritoriile palestiniene, la Bethleem, şi îşi încheie vizita în Israel, la Ierusalim.

14 discursuri au fost prevǎzute pe agenda sa, numeroase ceremonii în locuri cu mare încǎrcǎturǎ simbolicǎ precum şi numeroase întîlniri cu personalitǎţi politice şi cu responsabili religioşi, dar şi cu refugiaţi sirieni şi palestinieni.

Intr-un moment cînd negocierile de pace dintre Israel şi palestinieni sunt într-un total impas, papa Francisc  încearcǎ sǎ-şi aducǎ o minimǎ contribuţie la deblocarea lor, şi a avut discuţii cu preşedintele israelian Simon Perez precum şi cu premierul israelian Benjamin Netaniahu.

Duminicǎ 25 mai, aflat la Bethleem, în Cisiordania, suveranul pontif a pronunţat un vribrant apel în favoarea pǎcii. El i-a invitat pe liderul palestinian Mahmud Abas şi pe preşedintele israelian Simon Perez la Vatican, propunîndu-le sǎ se roage toţi trei pentru pace, invitaţie acceptatǎ de interasaţi.

Serviciile de securitate isrealiene sunt foarte mobilizate în contextul acestei vizite mai ales întrucît Papa Francisc a refuzat sǎ recurgǎ la un vehicol blindat iar unii militanţi israelieni de dreapta şi-au anunţat intenţia de a perturba vizita.

In seara de 25 mai Papa a celebrat o slujbǎ ecumenicǎ în Bazilica Sfîntului Mormînt de la Ierusalim. Ceva mai devreme, în momentul primirii sale la aeroportul de la Tel Aviv, sfîntul pǎrinte a invocat "dreptul statului Israel de a exista şi de a prospera în pace, în condiţii de securitate internǎ, în cadrul frontierelor internaţionale recunoscute". El a pledat însǎ, în acelaşi timp, pentru ca poporului palestinian sǎ i se recunoascǎ "dreptul de a avea o patrie suveranǎ şi dreptul de a trǎi demn şi de a dispune de libertate de mişcare". Francisc întîiul şi-a conceput aceastǎ nouǎ cǎlǎtorie în stilul sǎu deja cunoscut, fǎrǎ mondenitǎţi, fǎrǎ mese copioase şi fǎrǎ primiri fastuoase.