Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Doneţk – un test pentru autoritatea noului preşedinte ucrainean

In Ucraina, situaţia rǎmîne tensionatǎ la Doneţk, unde forţele guvernamentale îşi continuau operaţiunile împotriva insurgenţilor separatişti. Noul preşedinte al Ucrainei Petro Poroşenko a promis cǎ va pune capǎt „terorii” în estul ţǎrii. Nu este exclus va oraşul Doneţk sǎ devinǎ un test în privinţa capacitǎţii noului executiv de a-şi impune autoritatea. In paralel, se confirmǎ prima vizitǎ în Occident a preşedintelui rus Vladimir Putin de la izbucnirea crizei ucrainene.

Confirmarea în privinţa acestei vizite a fost fǎcutǎ chiar de Kremlin. Pe data de 5 iunie Vladimir Putin se va afla la Paris unde va avea o întîlnire "neoficialǎ" cu preşedintele Franţei François Hollande, sub forma unui dineu gǎzduit de Palatul Elysée. Va fi o întrevedere între patru ochi, urmînd ca a doua zi preşedintele rus sǎ participe la ceremoniile din Normandia marcînd trecerea a 70 de ani de la debarcarea aliatǎ în contextul celui de-al doilea rǎzboi mondial. In ciuda tensionǎrii relaţiilor dintre Rusia şi Occident, Parisul şi-a menţinut invitaţia fǎcutǎ cu multǎ vreme în urmǎ lui Putin, iar acesta din urmǎ a confirmat cǎ va „onora” respectiva invitaţie.

De notat cǎ înainte de aceste comemorǎri va avea loc şi o reuniune a grupului celor 7 ţǎri puternic industrializate, reuniune care se va ţine la Bruxelles. Si aceasta dupǎ ce occidentalii au anulat o reuniune G8, altfel spus una la care trebuia sǎ participe şi Rusia, care ar fi trebuit sǎ se deruleze la Soci. Dupǎ anexarea Crimeii de cǎtre Rusia occidentalii au decis însǎ suspendarea Rusiei de la aceste reuniuni.

In Franţa, preşedintele François Hollande a declarat cǎ preşedintele rus trebuie sǎ recunoascǎ legitimitatea noului preşedinte ucrainean şi sǎ se angajeze într-o politicǎ de dialog pentru oprirea violenţelor. Toţi cei 28 de şefi de stat ai Uniunii Europene, reuniţi marţi 27 mai la Bruxelles, au cerut de altfel Moscovei sǎ deschidǎ un dialog cu Kievul, dupǎ cum i-au cerut şi noului preşdinte ucrainean sǎ lanseze de urgenţǎ reforme în ţara sa. Circulǎ numeroase zvonuri, în acest context, despre infiltrarea multor luptǎtori pro-ruşi în zonele din estul Ucrainei, altfel spus din Rusia vin în mod ilegal oameni care doresc sǎ se batǎ de partea separatiştilor. Un trafic de arme pare sǎ ia amploare la frontiera Ucrainei cu Rusia. Este semnificativ faptul cǎ Berlinul cere Moscovei sǎ-şi controleze mai bine frontiera cu Ucraina, ceea ce îneamnǎ cǎ informaţii fiabile au ajuns în capitala Germaniei. Existǎ însǎ şi un rǎzboi mediatic în prezent, de exemplu în Ucraina circulǎ zvonul cǎ soldaţi ceceni ar fi venit la Doneţk. De unde şi o dezminţire oficialǎ fǎcutǎ de preşedintele Ceceniei, Ramzan Kadîrov.

Rǎmîne de vǎzut ce se va întîmpla la Doneţk, oraş care numǎrǎ un milion de locuitori şi care era parţial blocat în urma luptelor care s-au dat pentru controlul aeroportului. O altǎ confruntare se anunţǎ însǎ la orizont pe plan energetic între Rusia şi Uniunea Europeanǎ. Iar unii specialişti spun cǎ europenii nu sunt chiar bine "înarmaţi" în acest context.

Comisia Europeanǎ este cea care a avertizat cǎ Uniunea Europeanǎ ar putea recurge la acest tip de sancţiune, şi anume sǎ nu mai cumpere gaz rus. Si probabil cǎ pentru o perioadǎ nu prea lungǎ îşi poate permite sǎ facǎ acest lucru. José Manuel Barroso, preşedintele executivului european, a precizat cǎ în ultimii zece ani Uniunea Europeanǎ a importat de la ruşi 53 la sutǎ din nevoile sale de gaz, ceea ce înseamnǎ cǎ un miliard de dolari pe zi sunt viraţi în contul Rusiei. Mai precis, Rusia furnizeazǎ 39 la sutǎ din necesarul de gaz şi 33 la sutǎ din necesarul de petrol al Uniunii Europene. Motiv pentru care subiectul va fi discutat la summit-ul european de la Bruxelles de pe 26 şi 27 iunie. Statele membre ale Uniunii îşi propun deci sǎ analizeze toate scenariile reducerii dependenţei de energia furnizatǎ de ruşi.

O soluţie ar fi ca Norvegia sǎ-şi mǎreascǎ debitul spre Europa. Ea furnizeazǎ deja 99 de miliarde de metri cubi de gaz, anual, Uniunii Europene, dar experţii spun cǎ nu ar putea depǎşi volumul de 109 miliarde de metri cubi. O alternativǎ este achiziţionarea de gaz natural lichefiat, dar el revine mai scump decît ce rus.

Un alt rǎzboi al gazului riscǎ sǎ înceapǎ între Rusia şi Ucraina. Moscova a ameninţat cǎ la începutul lunii iunie va sista gazul trimis Ucrainei dacǎ aceasta nu-şi plǎteşte restanţe de trei miliarde de dolari şi dacǎ nu plǎteşte în avans de suma de un miliard 660 de mii de dolari. Ar fi culmea ca Moscova sǎ-şi aplice mǎsura chiar cînd va ajunge Putin la Paris.