Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Irak: apariţia unui "Jihadistan" în Orientul Mijlociu

gardiens_de_la_revolution_0.jpg

Teheranul promite sprijin Bagdadului, credit foto: rfi.fr

In Orientul mijlociu asistǎm la formarea unui veritabil "Jihadistan", altfel spus a unui teritoriu controlat de integrişti suniţi care doresc crearea unei stat islamic şi incitǎ la "rǎzboi sfînt" împotriva Occidentului. Aceştia au reuşit pentru moment sǎ desfiinţeze frontiere trasate în regiune cu o sutǎ de ani în urmǎ de occidentali, în special de francezi şi britanici.

"Jihadistanul", adicǎ un stat controlat de jihadişti, existǎ deja, afirmǎ în Franţa comentatorii cotidianului Libération, care analizeazǎ unda de şoc provocatǎ în regiune de ofensiva rebeliunii islamiste sunite asupra Bagdadului. Iar acest "Jihadistan" cuprinde porţiuni din Siria şi Irak, desfiinţînd de fapt frontierele trasate în 1916, dupǎ prǎbuşirea Imperiului Otoman, de francezi şi britanici. Implicaţiile regionale ale ofensivei sunite sunt enorme, cu ramificaţii în Iordania şi Liban, dar şi în Libia sau Egipt. Dupǎ cum aratǎ Libération, existǎ pericolul ca mai multe state arabe sǎ se dezmembreze în regiune unde începe de altfel sǎ se facǎ simţit haosul. In acest context au rǎmas stabile doar puterile regionale, Turcia, Iranul şi Arabia Sauditǎ. Mai rǎmîne stabil şi Israelul, care nu s-a amestecat însǎ în acest conflict devenit tot mai mult un rǎzboi între suniţi şi şiiţi.

Nici un semn nu se aratǎ la orizont de naturǎ sǎ anunţe vreo acalmie în acest context de înfruntare. Kurzii, care beneficiazǎ de un statut de autonomie în Irak, considerǎ cǎ se aflǎ în faţa unei şanse istorice pentru a-şi declara independenţǎ. Ceea ce anunţǎ formarea unui Kurdistan în regiune, spre satisfacţia altor comunitǎţi kurde care trǎiesc în special în Turcia. Iranul va continua sǎ sprijine puterea şiitǎ de la Bagdad pentru cǎ doreşte de fapt sǎ aibǎ un control asupra Irakului, cu care s-a aflat într-un lung rǎzboi pe vremea lui Sadam Hussein. Iar Arabia Sauditǎ va continua (ca şi alte state sunite mai mici precum Qatarul) sǎ-i finanţeze şi sǎ-i înarmeze pe suniţi.

Tot ce putem spune este cǎ s-a ales praful şi pulberea din doctrina lui Bush tatǎl care dorea, prin intervenţia în Irak, sǎ democratizeze întregul Orient Mijlociu şi sǎ gǎseascǎ, prin extinderea democraţiei, şi o soluţie la conflictul israelo-palestinian. S-a ales însǎ praful şi pulberea şi din cele 10 miliarde de euro investiţi de americani în formarea armatei irakiene, care s-a dovedit total inoperantǎ în faţa ofensivei rebelilor suniţi, dupǎ ce au cîştigat o imensǎ experienţǎ de luptǎ în Siria. Mai nou, islamiştii suniţi irakieni, grupaţi în aşa-numitul Stat islamic din Irak şi Levant, s-au asociat cu branşa sirianǎ a organizaţiei Al-Qaida, aşa-numitul Front al-Nostra. Dupǎ ce s-au înfruntat în Siria, cele douǎ organizaţii par deci sǎ fi gǎsit o platformǎ comunǎ, ceea ce este de naturǎ sǎ provoace o şi mai mare îngrijorare în Occident. 

Oare vom asista în curînd la o bǎtǎlie pentru Bagdad? Comentatorii îşi pun în prezent aceastǎ întrebare în condiţiile în care rebelii islamişti suniţi se aflau în aceste zile doar la 90 de kilometri de capitala irakianǎ.

Guvernul de la Bagdad, condus de un şiit care a ratat toate şansele de a forma un guvern de uniune naţionalǎ cu suniţii, pretinde cǎ dispune de o armatǎ de 600 000 de soldaţi precum şi de 350 000 de poliţişti, şi cǎ, în plus, 200 000 de voluntari şiiţi s-au oferit sǎ se înroleze pentru a apǎra Bagdadul, locurile sfinte şiite şi mai ales regiunile locuite în majoritate de şiiţi. De multǎ vreme unii strategi de la Washington spun cǎ dupǎ intervenţia militarǎ din 2003 din Irak şansele ca acest stat sǎ rǎmînǎ unitar au fost spulberate. Poate cǎ soluţia idealǎ ar fi acum, mai spun aceiaşi experţi, ca Irakul sǎ fie împǎrţit în trei entitǎţi, kurdǎ, sunitǎ şi şiitǎ, pentru ca sǎ fie salvate vieţile a sute de mii de oameni, poate chiar a milioane de oameni, în regiune.