Acordul de liber schimb UE – USA: discuţiile încep sub auspicii tensionate

Acest parteneriat trans-atlantic de comerţ şi investiţii ar urma sǎ devinǎ cel mai ambiţios acord de liber-schimb conceput vreodatǎ între europeni şi americani. El ar urma sǎ includǎ de fapt 50 la sutǎ din producţia industrialǎ mondialǎ, 30 la sutǎ din comerţul internaţional şi 20 la sutǎ din investiţiile strǎine directe.

Uniunea Europeanǎ şi Statele Unite sunt deja parteneri extrem de activi, cu schimburi care au depǎşit anul trecut 500 de miliarde de euro. Noul acord va suda şi mai puternic, din punct de vedere economic, cele douǎ pǎrţi.

De notat însǎ cǎ, la insistenţele Franţei, domeniul cultural şi al audiovizualului au fost excluse din acord, spre dezamǎgirea lui José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, care a fost iniţiatorul acestui proiect. Franţa se teme de fapt cǎ, fǎrǎ o politicǎ de protecţie culturalǎ, mai ales în materie de film şi imagine, maşina hollywoodianǎ va strivi total creativitatea în Europa iar bǎtrînul continent va deveni o colonie culturalǎ anglo-soxonǎ.

Lǎsînd deoparte domeniul cultural, experţii spun cǎ în virtutea acestui acord de liber-schimb, dupǎ suprimarea multor taxe şi bariere vamale, precum şi dupǎ armonizarea unor reglementǎri, activitatea comercialǎ între cei doi parteneri ar putea creşte cu încǎ o sutǎ de miliarde de euro anual. Comisia Europeanǎ aşteaptǎ de la acest acord un impuls pentru economia europeanǎ, greu marcatǎ de crizǎ. Creşterea economicǎ în Europa ar putea înregistra, în consecinţǎ, un supliment de 0,5 la sutǎ.

Tehnic vorbind, europenii şi americanii vor constitui 15 grupuri de discuţii pe diverse teme: piaţa agricolǎ, comerţul electronic, investiţii, concurenţǎ, şi aşa mai departe.

Washintonul, de exemplu, impune de multǎ vreme regula numitǎ “Buy American” (altfel spus cumpǎraţi american) pentru pieţele publice din Statele Unite. Ori, europenii sperǎ într-o modificare a acestei politici pentru a avea acces în aceastǎ zonǎ. Americanii, de partea lor, doresc o modificare a reglementǎrilor în Europa astfel încît sǎ disparǎ barierele acestora împotriva organismelor modificate genetic.

In urmǎtorii doi ani negociatorii europeni şi americani vor decortica toate posibilitǎţile oferite de acest acord în vederea obţinerii unor avantaje reciproce. Vor trebui depǎşite însǎ şi anumite "diferenţe culturale" cum scrie suplimentul economic al cotidianului Le Figaro. In domeniul finanţelor şi în domeniul bancar, de exemplu, europenii şi americanii au norme diferite, au "culturi" diferite, şi fiecare este reticient la "modelul" celuilalt.

Meritǎ reţinut cǎ alte acorduri de liber-schimb de acest tip se profileazǎ la orizont. Americanii negociazǎ un astfel de acord cu Japonia, care are toate şansele sǎ se accelereze. Un acord similar cu Canada se aflǎ în impas, deşi negocierile au început în 2009. Tot în impas se aflǎ şi discuţiile cu India pentru un astfel de acord, începute încǎ din 2007.