Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Irak: ofensivǎ militarǎ şi deschidere politicǎ în acelaşi timp

irak-new_5.jpg

credit foto: france 24

In Irak, autoritǎţile de la Bagdad au lansat, în zona oraşului Tikrit,  cea mai mare contra-ofensivǎ angajatǎ vreodatǎ de armata irakianǎ împotriva insurecţiei sunite. Statele Unite şi Rusia se regǎsesc cu aceastǎ ocazie în aceeaşi logicǎ strategicǎ, sprijinind trupele oficiale.

Deşi pe terenul altor conflicte şi rǎzboaie civile Moscova şi Washington sunt într-o logicǎ de adversitate, sau în situaţia de a sprijini tabere adverse, în Irak cele douǎ mari puteri au un duşman comun: terorismul integrist sunit. Rusia a livrat recent cinci avioane de luptǎ de tip Suhoi (dintr-un lot de 20 primise) forţelor irakiene, iar Statele Unite au trimis un detaşament important de consilieri militari.

Oraşul Tikrit, situat la 160 de kilometri nord de Bagdad, este un punct strategic dar şi un loc încǎrat de simboluri legate de fostul regim, întreaga regiune fiind o veritabilǎ feudǎ a fostului preşedinte Sadam Hussein. Aviaţia irakianǎ a efectuat raiduri împotriva rebelilor suniţi instalaţi în palate care au aparţinut dictatorului. De altfel, în ofensiva lor rapidǎ, insurgenţii suniţi au beneficiat de sprijinul şi pricerea militarǎ a unor foşti ofiţeri fideli lui Sadam Hussein.

Autoritǎţile de la Bagdad par lansate în prezent într-un rǎzboi total împotriva jihadiştilor care au format aşa-numitului Stat islamic din Irak şi Levant. Duminicǎ 29 iunie jihadiştii au anunţat în mod oficial restabilirea califatului în zonele cucerite de ei, care se întind din Siria pînǎ în Irak. Iar şeful lor, Abu Bakr Al-Baghdadi, a fost numit calif şi deci şef peste toatǎ lumea musulmanǎ.

In paralel cu aceastǎ demonstraţie de forţǎ, puterea de la Bagdad, încarnatǎ de primul ministru şiit Nuri al-Maliki, pare sǎ întindǎ însǎ şi o mînǎ suniţilor care se simt marginalizaţi în Irak, dupǎ ce au fost comunitatea dominantǎ din punct de vedere politic pe vremea lui Sadam Hussein. Marţi întîi iulie Parlamentul de la Bagdad urmeazǎ sǎ se reuneascǎ pentru a iniţia un proces de reconciliere naţionalǎ şi eventuala instalare a unui govern uniune naţionalǎ. Rǎmîne de vǎzut dacǎ aceastǎ deschidere politicǎ nu vine cam tîrziu într-o ţarǎ în care şiiţi, suniţi şi kurzi par mai degrabǎ sǎ doreascǎ fragmentarea Irakului decît menţinerea unitǎţii sale.

379