Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Le Monde: Irakul şi Siria în centrul unui "gigantic joc de poker"

2014-06-29t105824z_950612457_gm1ea6t1gls01_rtrmadp_3_iraq-security_0.jpg

Armata irakiana la Tikrit, credit foto: rfi.fr

In Irak, autoritǎţile au lansat o contra-ofensivǎ împotriva jihadiştilor suniţi care ocupǎ deja oraşe şi regiuni importante şi care au surprins întreaga lume prin rapiditatea acţiunii lor. Ei au proclamat de altfel un "califat" în zonele pe care le controleazǎ atît în Irak cît şi în Siria. Statele Unite şi Rusia sprijinǎ trupele guvernamentale irakiene într-un context în care jihadismul sunit a devenit un adversar comun. In perspectivǎ, raportul de forţe nu este favorabil jihadismului sunit, dar pentru moment iniţiativa este de partea sa.

O nouǎ mişcare jihadistǎ sunitǎ, cu un nou lider în fruntea ei, ocupǎ în prezent terenul militar şi mediatic, şi provoacǎ nelinişte atît în Orientul Mijlociu şi Apropiat cît şi în Occident. O mişcare despre care se spune cǎ este şi mai radicalǎ, şi mai barbarǎ decît Al Qaida, şi prin urmare şi mai periculoasǎ. Aşa-numitul "Stat islamic în Irak şi Levant" a reuşit pînǎ acum performanţa de a suprima frontiera dintre Siria şi Irak, de a decreta un "califat" în spaţiul destul de vast pe care îl controleazǎ, şi de a atrage islamişti radicali din toatǎ lumea pentru un rǎzboi declarat împotriva şiiţilor şi a Occidentului. Misteriorul lider al acestor jihadişti, Abu Bakr Al-Baghdadi s-a declarat "calif" şi şef al tuturor musulmanilor, drept pentru care le cere sǎ vinǎ şi sǎ-i depunǎ jurǎmînt de credinţǎ. Urmǎrind toate aceste evenimente aproape cǎ ne vine sǎ credem cǎ asistǎm la un film avînd ca subiect evul mediu, dacǎ zona geograficǎ a acţiunii n-ar fi plinǎ de rafinǎrii şi de oleoducte. In plus, zona a devenit şi un fel de imens bazar în aer liber cu arme şi echipamente militare de toate provenienţele, care trec de altfel uneori din mînǎ în mînǎ şi dintr-o tabǎrǎ în alta.

Americanii au constat cu stupoare cǎ în ciuda miliardelor de dolari investiţi în formarea armatei irakiene, la jumǎtatea acestei luni 800 de jihadişti motivaţi au reuşit sǎ punǎ pe fugǎ 30 000 de soldaţi şi 25 000 de poliţişti irakieni. Si cǎ jihadiştii şi-au continuat apoi drumul spre Bagdad cu maşini şi blindate americane preluate de la forţele oficiale irakiene în derutǎ.

Prima fazǎ a ofensivei jihadiste, cea a suprizei, pare sǎ se fi încheiat însǎ pentru cǎ între timp autoritǎţile de la Bagdad, ca şi comunitatea şiitǎ, s-au mobilizat şi au trecut la contra-ofensivǎ. Iar acum, potrivit ultimelor ştiri, armata guvernamentalǎ încearcǎ sǎ reia sub control oraşul Tikrit, aflat la 160 de kilometri nord de Bagdad. Iar unii experţi afirmǎ cǎ jihadiştii suniţi nu au nici o şansǎ, în perspectivǎ, sǎ ia puterea în Irak.

Din punct de vedere demografic, în Irak, suniţii sunt în inferioritate, ei reprezintǎ 25 la sutǎ din populaţie. Pe de altǎ parte, şiiţii irakieni sunt sprijiniţi de marea putere vecinǎ, de Iran. Este greu de imaginat cǎ Iranul ar permite în Irak revenirea la epoca lui Sadam Hussein, altfel, spus preluarea controlului statal de cǎtre comunitatea sunitǎ.

Pe de altǎ parte, însǎ, capacitatea jihadiştilor de a destabiliza o vastǎ zonǎ şi chiar ţǎri precum Iordania sau Algeria este realǎ. In plus, jihadiştii sunt sprijiniţi de foşti ofiţeri ai lui Sadam Hussein. De partea lor luptǎ în prezent un înalt fost demnitar, Ezzat Ibrahim Al-Douri, despre care se spunea cǎ era "mîna dreaptǎ" a lui Sadam Hussein. El a reuşit sǎ fugǎ dupǎ intervenţia americanǎ în Irak şi sǎ rǎmînǎ ascuns în ciuda unei recompense de 10 milioane de dolari promisǎ de Washington. Ori, iatǎ-l acum asociat insurecţiei jihadiste. Cu ce planuri? Fǎrǎ îndoialǎ motivat de o intenţie de revanşǎ, dat fiind cǎ armata americanǎ s-a retras din Irak. Cotidianul Le Monde aratǎ într-un articol cǎ noul spaţiu geopolitic din Siria şi Irak a devenit un fel de joc de poker gigantic. Si cǎ în aceastǎ configuraţie Ezzat Ibrahim Al-Douri ar putea juca rolul de… "joker".

Evoluţia evenimentelor în regiune pune în luminǎ într-adevǎr faptul cǎ toatǎ lumea practicǎ acolo jocuri complicate. Preşedintele sirian Bachar al-Assad, de exemplu, în acest moment pare sǎ fi intrat într-un fel de eclipsǎ profitabilǎ pentru el. Timp de aproape doi ani el a fost  desemnat ca fiind mare "monstru" regional. Ori, s-ar pǎrea cǎ prin diverse manevre el a reuşit sǎ-i facǎ pe jihadiştii suniţi sǎ-şi asume ei rolul de inamic numǎrul unu. Comentatorii avizaţi spun cǎ autoritǎţile de la Damasc au favorizat în mod intenţionat constituirea Statului islamic în Irak şi în Levant, deşi aceste forţe luptau împotriva dictatorului de la Damasc.

In orice caz, din toate aceste evenimente se desprinde cel puţin o concluzie clarǎ: cine pretinde cǎ înţelege tot ce se întîmplǎ acolo este un lǎudǎros fǎrǎ pereche.