Avignon: locul în care oamenii politici se tem sǎ punǎ piciorul anul acesta

Sîmbǎta trecutǎ au fost anulate la Avignon nouǎ dintre cele treisprezece spectacole programate în secţiunea oficialǎ a festivalului, iar directorul acestuia, regizorul Olivier Py, anunţǎ deja pierderi în valoare de peste 138 000 de euro. Duminicǎ 13 iulie a fost anulat concertul care urma sǎ deschidǎ festivalul organizat de Radio France la Montpellier, cel mai mare festival de muzicǎ clasicǎ din Franţa, cu 180 de concerte prevǎzute în program.

Oraşul Avignon a devenit în aceastǎ perioadǎ centrul contestaţiei, un veritabil "bastion de luptǎ" pentru intermitenţi, dupǎ cum scrie Agenţia France Presse. In oraşul papilor ar urma sǎ vinǎ la mijlocul acestei sǎptǎmîni, pentru a sta de vorbǎ cu artiştii şi cu tehniciernii nemulţumiţi, ministra culturii, doamna Aurélie Filippetti. Ea riscǎ însǎ o primire glacialǎ, ba chiar sǎ fie confruntatǎ cu o adversitate declaratǎ. Majoritatea salariaţilor care lucreazǎ pentru Festivalul de la Avignon au declarat cǎ membrii guvernului sunt consideraţi "persona non grata" la festival, şi cǎ în cazul în care se vor duce la vreun spectacol acesta va fi oprit.

Aceastǎ atitudine contrasteazǎ în mod dramatic cu anii precedenţi, cînd numeroşi politicieni, de dreapta sau de stînga, efectuau veritabile pelerinaje mediatice la Avignon. Acum însǎ responsabilii politici nu mai par dispuşi sǎ rişte o confruntare faţǎ în faţǎ cu intermitenţii din domeniul spectacolului.

Festivalul de la Avignon funcţioneazǎ însǎ ca o cutie de rezonanţǎ şi în raport cu alte evenimente din lume. Luni 14 iulie în jur de 200 de persoane au manifestat la Avignon pentru a denunţa bombardamentele israeliene din Gaza.

Prin programǎrile de anul acesta, festivalul afişeazǎ o dimensiune civicǎ şi politicǎ extrem de pronunţatǎ. Multe spectacole vorbesc despre criza economicǎ şi moralǎ, despre derivele societǎţii de consum şi ale globalizǎrii.