Conflictul israelo-palestinian şi rezonanţele sale în Franţa

In jur de 50 de organizaţii, asociaţii, sindicate şi formaţiuni politice au decis sǎ participe la manifestaţii în Franţa, ca rǎspuns la un apel lansat de aşa-numitul Colectif naţional pentru o pace justǎ şi durabilǎ între palestinieni şi israelieni. In paralel, participanţii la manifestaţii au cerut oprirea imediatǎ a bombardamentelor din Gaza şi au cerut instituirea unor sancţiuni imediate împotriva Israelului acuzat cǎ nu respectǎ dreptul internaţional.

De notat cǎ o parte a stîngii, în special ecologiştii, comuniştii şi radicalii de stînga, îi reproşeazǎ lui François Hollande cǎ duce o politicǎ mult prea pro-israelianǎ. Seful statului francez a avertizat însǎ cǎ nu va tolera "importarea în Franţa a conflictului israelo-palestinian". Citez din declaraţia sa: "Nu vor fi acceptate derivele şi dezordinea, intruziunile sau încercǎrile de intruziune în locuri de cult, fie cǎ este vorba de sinagogi (cum s-a întîmplat duminicǎ 13 iulie), de moschei, biserici sau temple."

Acest vechi conflict din Orientul Apropiat, dintre Israel şi palestinieni, ori de cîte ori ia din nou o turnurǎ gravǎ şi explozivǎ, provoacǎ practic inevitabil emoţie şi tensiuni în Franţa unde comunitatea evreiascǎ numǎrǎ în jur de 500 000 de persoane iar cea musulmanǎ între trei milioane cinci sute de mii şi cinci milioane de persoane. Agenţia France Presse aratǎ într-o depeşǎ cǎ evenimentele, crizele, violenţele din Orientul Apropiat adîncesc o anumitǎ linie de fracturǎ în Franţa. Fenomen care se manifestǎ prin multiplicarea actelor antisemite şi prin plecarea multor evrei francezi în Israel. In primele şase luni ale acestui an, de exemplu, 2200 de evrei francezi au decis sǎ se stabileascǎ în Israel, faţǎ de numai 600 cu un an în urmǎ, pentru aceeaşi perioadǎ.

Intr-un interviu acordat cotidianului de stînga Libération, marele rabin al Franţei afirmǎ cǎ în Franţa se dezvoltǎ o urǎ împotriva evreilor care nu are o legǎturǎ directǎ cu ceea ce se întîmplǎ în Gaza sau pe plan internaţional. Pur şi simplu, spune rabinul Haïm Korsia, se adînceşte o obsesie anti-israelianǎ şi antisemitǎ. "Chiar şi cînd nu au loc rǎzboaie, tineri evrei sunt loviţi în metrou şi pe stradǎ", declarǎ marele rabin al Franţei.

Autoritǎţile franceze au luat în context mǎsuri de protejare a locurilor de cult şi îşi propun în prezent sǎ autorizeze manifestaţii pro-palestiniene doar cînd nu existǎ nici un risc de perturbare a ordinii publice. O manifestaţie prevǎzutǎ sîmbǎtǎ s-ar putea sǎ fie, în consecinţǎ, interzisǎ.

Primul ministru Manuel Valls a lansat un apel la calm şi a declarat urmǎtoarele: "Prin atacurile împotriva sinagogilor şi împotriva evreilor din Franţa nu este atacatǎ de fapt o comunitate ci instituţia republicii, Franţa şi valorile noastre".

Un apel la calm vine şi din partea lui Dalil Boubakeur, rectorul Marii Moschei din Paris, care cere respectarea tuturor locurilor de cult şi abţinerea de la orice violenţe. Duminica trecutǎ în jur de 7000 de manifestanţi pro-palestinieni au defilat la Paris şi unii dintre ei au încercat sǎ intre în douǎ sinagogi. Incidentele de duminicǎ par sǎ fi fost alimentate şi de activişti ai Ligii de Apǎrare Evreieşti, dupǎ cum aratǎ Agenţia France Presse. Aceastǎ ligǎ se inspirǎ dintr-o mişcare americanǎ, Jewish Defense League, pe care FBI-ul a calificat-o în 2001 drept "grup terorist", mai aratǎ tot France Presse.