Criza ucraineanǎ: noi sancţiuni occidentale împotriva Rusiei

Sǎ începem prin a spune cǎ Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cere instuituirea unui embargou pe vînzǎrile de arme cǎtre Rusia, şi aceasta pînǎ cînd situaţia din estul Ucrainei se va normaliza. Parlamentul European mai cere Rusiei sǎ se angajeze activ în soluţionarea crizei, sǎ nu permitǎ traficul de arme la frontiera ei şi pǎtrunderea mercenarilor în teritoriile separatiste din estul Ucrainei. In altǎ ordine de idei, Parlamentul European declarǎ ca fiind inacceptabile mǎsurile de retorsiune adoptate de Rusia faţǎ de ţǎri care au semnat acorduri de parteneriat cu Uniunea Europeanǎ, precum Ucraina, Georgia şi Moldova.

Dacǎ ar fi sǎ comparǎm conflictul din estul Ucrainei cu ceea ce s-a întîmplat în Bosnia sau în Kosovo, cel puţin douǎ concluzii se impun. Prima: nimeni nu poate prezice durata unei astfel de crize dar ea nu este niciodatǎ scurtǎ.

A doua: chiar dupǎ ce tac armele rǎmîn situaţii de blocaj care pot dura timp de ani de zile sau de decenii. Faptul cǎ rǎzboiul a luat sfîrşit în Bosnia în 1996, printr-o pace impusǎ de occidentali, nu înseamnǎ cǎ în aceastǎ ţarǎ comunitǎţile au şi acceptat reconcilierea şi viaţa în comun.

Un scenariu similar este evocat de un psiholog ucrainean, Oleg Pokaltciuk, care acordǎ un interviu Agenţiei France Presse. El crede cǎ actualul conflict din estul Ucrainei riscǎ sǎ dureze cel puţin încǎ un an. Citez din afirmaţii sale: "Istoria ne aratǎ cǎ dupǎ ce este restabilit controlul într-o zonǎ de conflict, partea învinsǎ trece la acţiuni teroriste şi la sabotaje, primul scop fiind de a se rǎzbuna şi al doilea de a continua lupta. Cu atît mai mult cu cît populaţia deţine o mare cantitate de arme. Cu cît o regiune este mai sǎracǎ, cu atît populaţia ei este mai înclinatǎ sǎ recurgǎ la terorism".

Iatǎ deci la ce se poate aştepa Kievul, în viziunea expertului ucrainean. Tot el mai trage un semnal de alarmǎ în legǎturǎ cu accelerarea unui alt fenomen în respectivele regiuni: transferurile de populaţie. Pînǎ acum în jur de 40 000 de persoane au optat pentru plecare, ori s-au vǎzut obligate sǎ plece, din cauza luptelor. Iar aceste mişcǎri continuǎ cam în ritmul de o mie de persoane pe zi. Pînǎ la sfîrşitul anului s-ar putea ca regiunea sǎ numere 400 000 de refugiaţi şi persoane deplasate.

Oleg Pokaltciuk se teme însǎ de ceea ce s-ar putea întîmpla dacǎ mii de ucraineni rusofoni se vor refugia nu în Rusia ci în alte regiuni din centrul sau vestul Ucrainei. Mentalitatea din Ucraina este mult mai liberalǎ decît cea din Rusia, spune el. Din aceastǎ cauzǎ, mai explicǎ psihologul ucrainean, Rusia nu reuşeşte sǎ domine Ucraina. Citez din afirmaţiile sale: "Rusia este o ţarǎ orientalǎ, cu un sistem de putere vertical, iar comunismul a fost pentru ea o ideologie naturalǎ. Moscova crede deci cǎ Ucraina este o micǎ Rusie, şi cǎ este suficient sǎ pui mîna pe putere şi toatǎ lumea te ascultǎ. Ceea ce nu este cazul în Ucraina unde prin tradiţie pînǎ şi ferma ţǎrǎneascǎ a beneficiat întotdeauna de o mai mare independenţǎ".