Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Reformǎ teritorialǎ în Franţa, numǎrul regiunilor reduse de la 22 la 13

In Franţa avanseazǎ pe fond de numeroase dezbateri şi critici o reformǎ teritorialǎ care va duce, printre altele, la reducerea numǎrului de regiuni de la 22 la 13. Reforma ar trebui sǎ stimuleze  competitivitatea economicǎ a regiunilor, argumenteazǎ executivul francez.

Acest proiect de lege a fost deja respins o datǎ de Senat, dar acum este relansat dupǎ ce Parlamentul l-a aprobat cu 261 de voturi pentru, 205 contra şi 85 de abţineri. Aceastǎ repartiţie a voturilor vorbeşte de la sine despre dificultatea reformei. Anumiţi "baroni" locali, aratǎ Agenţia France Presse, au opus rezistenţǎ sau au negociat anumite decupaje teritoriale pentru a nu-şi pierde influenţa.

Reforma a forţat de fapt un anumit numǎr de fuziuni între regiuni, iar unele dintre aceste "mariaje" au întîmpinat serioase rezerve. Lidera socialistǎ Martine Aubry, primar al oraşului Lille, a criticat vehement ideea de reunire a regiunii Nord-Pas de Calais cu Picardia. "Douǎ regiuni sǎrace nu pot crea împreunǎ una bogatǎ", a spus doamna Martine Aubry. Regiunea Alsacia, care are o identitate foarte bine conturatǎ în jurul oraşului Strasbourg, digerǎ cu greu mariajul impus cu Lorena şi mai ales cu regiunea Champagne-Ardennes.

In mare, însǎ, reforma vizeazǎ crearea unor teritorii care sǎ beneficieze de forţa unor metropole economice. Regiunile Poitou-Charante, Aquitaine şi Limousin se reunesc, de exemplu, în jurul oraşului Bordeaux, iar regiunile Auvergne şi Rhône-Alpes în jurul oraşului Lyon.

Practic dora trei regiuni metropolitane nu-şi schimbǎ configuraţia, este vorba de Ile de France (care are în centrul ei Parisul), Provence-Alpes-Côte d’Azur (a cǎrei inimǎ este Marsilia) şi Corsica, protejatǎ de insularitatea sa.

In cazul în care Senatul va aproba noul text de lege, vor fi necesari cam doi sau trei ani pentru ca reforma sǎ devinǎ funcţionalǎ. Opoziţia a reproşat guvernului socialist cǎ a condus aceastǎ reformǎ prin "improvizaţii" succesive şi cǎ ar obţine avantaje electorale în urma ei. Socialiştii considerǎ însǎ cǎ Franţa trebuie sǎ se adapteze din punctul de vedere al organizǎrii teritoriale celui de-al XXI-lea secol, întrucît actuala organizare este o veche moştenire de la Revoluţia francezǎ din 1789.