Mali: un nou preşedinte cu o misiune dificilă

De fapt, buna desfǎşurare a alegerilor prezidenţiale din Mali, ale cǎror rezultate definite au fost anunţate luni searǎ, este o victorie diplomaticǎ a Franţei şi mai ales a lui François Hollande. Sǎ ne reamintim cǎ în luna ianuarie şeful statului francez şi-a asumat responsabilitatea unei intervenţii decisive în Mali pentru a opri înaintarea insurecţiei islamiste spre capitalǎ. Dacǎ Mali nu este în acest moment un stat islamic şi un bastion al tuturor nebuloaselor islamiste şi teroriste din Sahel, faptul se datoreazǎ fǎrǎ îndoialǎ politicii Parisului şi militarilor francezi.

Sǎ mai notǎm cǎ partidul preşedintelui malian Keïta este membru al Internaţionalei Socialiste şi cǎ noul şef al statului a promis formarea unui guvern de largǎ uniune naţionalǎ. Misiunea pe care şi-o asumǎ în prezent este enormǎ, iar François Hollande l-a asigura cǎ Franţa îl va ajuta. Mali este un stat marcat de o crizǎ politicǎ şi militarǎ care dureazǎ de un an şi şase luni. Aproape totul trebuie reconstruit în Mali: structurile statale, economia, armata. Chiar dacǎ partea cea mai mare a teritoriului a fost reluatǎ sub control, tuaregii continuǎ sǎ se agite iar noul guvern va avea sarcina de a reuşi reconcilierea naţionalǎ.

Preşedintele François Hollande a afirmat în mai multe rînduri, în discuţiile cu partenerii sǎi europeni şi occidentali, cǎ stabilitatea statului Mali este esenţialǎ pentru întreaga regiune a Sahelului ameninţatǎ de grupurile islamiste radicale. Pentru a cîştiga alegerile, Ibrahim Boubacar Keïta a încercat, şi a reuşit, sǎ atragǎ voturile musumanilor moderaţi din Mali. In cursul campaniei electorale el purta deseori tradiţionalul vestmînt musulman "djellaba".

Despre noul preşedinte se mai poate spune cǎ este un politician uns cu toate alifiile. El a fǎcut studii de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale la Sorbona şi a trǎit în Franţa unde a lucrat pentru diverse organizaţii neguvernamentale. Cariera sa politicǎ în Mali a fost cît se poate de intensǎ întrucît între 1994 şi 2000 a asumat funcţia de prim-ministru, iar ulterior a prezidat Adunarea Naţionalǎ.

Franţa dispunea în Mali, în momentul cel mai intens al operaţiunilor militare, de 4500 de militari. Pînǎ la sfîrşitul anului însǎ numǎrul acestora va fi redus la o mie.

Numǎrînd 14 milioane de locuitori, statul Mali se poate lǎuda cu o anumitǎ tradiţie în materie de democraţie, dar continuarea acesteia depinde de reuşita economicǎ a noii conduceri şi de eradicarea corupţiei. Comunitatea Internaţionalǎ s-a mobilizat şi ea în ajutorul statului Mali şi a promis pînǎ acum un ajutor masiv de trei miliarde douǎ sute de milioane de euro.