Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


22 august 1914 - cea mai sîngeroasǎ zi din istoria Franţei

poilus.jpg

Soldati francezi în primul razboi mondial, credit foto: France 24

In contextul comemorǎrilor legate de trecerea a o sutǎ de ani de la izbucnirea primului rǎzboi mondial, Franţa îşi aminteşte de ofensiva de pe 22 august 1914 cînd, într-o singurǎ zi, a pierdut 27 000 de soldaţi. A fost un moment de şoc cînd de fapt francezii au înţeles cǎ rǎzboiul nu va fi scurt şi cǎ germanii nu vor putea fi învinşi repede.

Pînǎ la acea datǎ ziua cea mai sîngeroasǎ din istoria rǎzboaielor franceze era bǎtǎlia de la Waterloo, cînd, în iunie 1815, Napoleon a pierdut 6800 de soldaţi. Cam tot atîţia au cǎzut atunci şi de partea prusacǎ.

O sutǎ de ani mai tîrziu, însǎ, în conflictul cu armata imperialǎ germanǎ, dezechilibrul a fost teribil. Pe 22 august 1914 francezii au înregistrat 27 000 de morţi în timp ce germanii 10 000 de morţi. O veritabilǎ tragedie de ambele pǎrţi de fapt, într-un moment cînd fiecare tabǎrǎ a înţeles cǎ se intra într-o altǎ erǎ, a unor rǎzboaie care recurgeau la arme mult mai redutabile şi eficiente.

Pierderile îngrozitoare de pe 22 august 1914 au fost înregistrate în contextul în care, între 20 şi 25 august 1914 generalii francezi, în frunte cu Joffre, au ordonat o vastǎ ofensivǎ şi au aruncat în luptǎ între 400 000 şi 600 000 de soldaţi. Comandamentul francez spera sǎ dea o o loviturǎ decisivǎ inamicului aflat la frontierele Franţei, pe un front lung de 400 de kilometri, care se întindea din Belgia pînǎ în regiunea Lorena. Strategia a fost însǎ dezastruoasǎ, inspiratǎ dintr-o viziune militarǎ depǎşitǎ.

Istoricul francez Jean-Michel Steg, care a scris o carte despre ziua de 22 august 1914, aratǎ cǎ doctrina dominantǎ era atunci, în rîndurile generalilor francezi, cea a asalturilor impetuoase. Soldaţii francezi atacau la baionetǎ, ofiţerii trebuiau sǎ înfrunte inamicul în fruntea trupelor cu pieptul drept, fǎrǎ sǎ încerce sǎ se protejeze, iar orice mişcare de retragere era interzisǎ. Nu întîmplǎtor de altfel, în faţa mitralierelor germane, ofiţerii francezi au plǎtit atunci un imens tribut în vieţi omeneşti.

In cele cinci zile ale ofensivei, 7000 de soldaţi francezi au murit doar în jurul satului belgian Rossignol, adicǎ tot atîţia morţi cît pe durata rǎzboiului din Algeria dintre 1954 şi 1962.

Pierderile au fost atunci amplificate şi de faptul cǎ armata francezǎ nu avea încǎ mijloacele medicale necesate pentru a se ocupa de numeroşii rǎniţi.

Istoricul britanic Anthony Clayton explicǎ acest dezastru şi prin slǎbiciunile în materie de organizare ale armatei franceze, privatǎ de informaţii esenţiale, precum şi prin faptul cǎ mulţi generali erau bǎtrîni şi incompetenţi.

Intr-o depeşǎ a Agenţiei France Presse se aratǎ cǎ acest deastru de pe 22 august 1914 nu a lǎsat prea multe urme în memoria naţionalǎ a Franţei. Sǎ fi preferat istoricii sǎ "uite" mai degrabǎ acest moment?  Mai plauzibilǎ este ipoteza cǎ acest episod din primǎ lunǎ a rǎzboiului a fost eclipsat de alte momente ulterioare, precum bǎtǎlia de pe Marna sau cea de la Verdun. August 1914 a fost doar începutul unui mǎcel care s-a întins apoi pînǎ în noiembrie 1918, secerînd milioane de vieţi omeneşti pe frontul de vest.