În Nigeria, grupul Boko Haram se inspirǎ din strategia Statului Islamic

Pentru moment Boko Haram (termeni care înseamnǎ "educaţia occidentalǎ este un pǎcat") rǎmîne o mişcare de guerilla localǎ. Ea dispune de puţine resurse financiare şi este formatǎ din tineri fǎrǎ pregǎtire militarǎ. Grupul reuşeşte însǎ, din cînd în cînd, prin raidurile şi rǎpirile sale, sǎ atragǎ atenţia mediaticǎ asupra sa. A fost cazul în luna aprilie a acestui an cînd a rǎpit în jur de 200 de eleve de liceu. Marţi 26 august, grupul a reuşit sǎ ia sub control un nou oraş din nord-estul Nigeriei, întǎrindu-şi astfel prezenţa şi controlul la graniţa cu statul Camerun. Mai neliniştitor este însǎ faptul cǎ soldaţii nigerieni aflaţi la faţa locului au cedat poziţiile fǎrǎ luptǎ, preferînd sǎ fugǎ în statul vecin. Din unele surse de aratǎ cǎ în jur de 500 de soldaţi nigerieni au preferat sǎ fugǎ decît sǎ se opunǎ islamiştilor.

In ciuda instaurǎrii stǎrii de urgenţǎ în Nigeria, atacurile grupului Boko Haram s-au intensificat anul acesta. Iar faptul cǎ un oraş de o sutǎ de mii de locuitori, Gwoza, a fost pus sub autoritatea "califatului islamic" este şi el de naturǎ sǎ provoace îngrijorǎri.

In tradiţia lumii islamice, califul este practic succesorul profetului Mahomed, avînd misiunea de a aplica legea pe pǎmînt islamic. Regimul politic al califatului a dispǎrut însǎ dupǎ o existenţǎ de 14 secole, odatǎ cu dezmembrarea Imperiului otoman dupǎ primul rǎzboi mondial.

Pentru Boko Haram, islamiştii suniţi din Irak şi Siria sunt nişte "fraţi", dar islamiştii nigerieni dorsesc restabilirea unui califat care era independent în raport cu otomanii. Un lucru este sigur, ei urmǎresc modul de operare al jihadiştilor şi le adoptǎ tactica, de unde, mai recent, ocuparea unor teritorii importante în nordul Nigeriei. Culmea este cǎ Boko Haram doreşte instaurarea unui stat islamic rigorist într-o regiune unde musulmanii sunt majoritari şi unde este deja aplicatǎ Charia sau legea islamicǎ.