Un eseu despre economie: se va epuiza umanitatea prin creativitate?

"Un eseu original care te stimuleazǎ", aşa este consideratǎ cartea lui Bernard Maris de cǎtre cronicarii revistei Le Nouvel Observateur, revistǎ care publicǎ în ultimul sǎu numǎr şi un interviu cu autorul eseului. Meritǎ enumerate aici cîteva dintre ideile sale, pe care de altfel şi romancierul Michel Houellebecq le împǎrtǎşeşte. Ambii sunt de acord cu faptul cǎ umanitatea, prin sistemul capitalist, a intrat într-o fazǎ de "distrugere prin creativitate". Conceptul îi aparţine de fapt unuie conomist de origine austriacǎ, Joseph Schumpeter, care a trǎit între 1883 şi 1950. Ceea ce a intuit el în prima jumǎtate a secolului al XX-lea pare sǎ se fi accentuat acum, în plin fenoment de globalizare. Distrugerea prin creativitate va duce, în mod logic, la epuizarea resurselor lumii şi deci la stingerea lumii, şi prin urmare a omului. Citez din interviul acordat de Bernard Maris revistei Le Nouvel Observateur: "Competiţia globalǎ nu poate duce decît la extincţie. Suprapopulaţie, epuizare a resurselor, creştere a inegalitǎţilor. Capitalismul avanseazǎ spre un zid, pentru cǎ este sinucigaş."

Nici aceastǎ idee nu este total nouǎ, ea fost teoretizatǎ încǎ de la începutul secolului al XIX-lea de gînditori precum economistul britanic Thomas Malthus. Numeroşi scriitori, tot în secolul al XIX-lea, precum Balzac, Zola sau Maupassant, au reuşit sǎ capteze, la rîndul lor, în formǎ literarǎ, contradicţiile şi drama metafizicǎ a capitalismului. Michel Houellebecq pare sǎ fie, în zilele noastre, moştenitorul cel mai interesant al acestui filon critic.

Incǎ de la prima sa carte, "Exinderea domeniului de luptǎ", Michel Houellebecq a început sǎ procedeze la o disecţie fǎrǎ concesii a societǎţii contemporane, şi mai ales al unui fenomen numit de el "hiper-individualismul". Ulterior, într-un roman precum "Particulele elementare" el abordeazǎ universul sexualitǎţii mercantilizate, şi al modului în care societatea de consum exacerbeazǎ în mod inerent, pînǎ la desfigurarea fiinţei umane, şi consumului sexual.

In alte romane, precum "Platforma" sau "Harta şi teritoriul", Houellebecq analizeazǎ alte fenomene aberante provocate de obsesia concurenţei şi a competitivitǎţii. Pentru romancierul Houellebecq societatea a ajuns într-o fazǎ terminalǎ, cînd nu mai este nici mǎcar capabilǎ sǎ-şi dea seaman de ce boalǎ suferǎ.    

In interviul acordat revistei Le Nouvel Observateur, economistul Bernard Maris, omul care s-a ocupat deci de viziunea economicǎ a lui Houellebecq, mai spune: "Economia este în prezent un discurs al celor puternici. Este o ştiinţǎ de tip religios. Economia se prezintǎ ca un discurs asupra fericirii care s-a substituit celui despre legǎturile din oameni, despre fidelitate, sau despre onoare, gradoare şi istorie".

Interesant este şi faptul cǎ francezilor li se reproşeazǎ în prezent ceea ce în urmǎ cu 75 de ani erau nişte idealuri umaniste: şi anume cǎ îşi iau prea multe vacanţe, cǎ nu muncesc destul (doar 35 de ore pe sǎptǎmînǎ) şi cǎ le place viaţa bunǎ. Cum s-a produs aceastǎ inversare de "valori"? Prin faptul cǎ ultraliberalismul s-a impus ca viziune dominantǎ, spun atît romancierul Michel Houellebecq cît şi economistul Bernard Maris. 

("Houellebecq économiste", de Bernard Maris, éditura Flammarion)