Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Siria, punct de atracţie pentru jihadismul internaţional

Siria rǎmîne dosar urgent şi complicat evocat la ONU. In mod normal ONU ar trebui sǎ adopte o rezoluţie pe marginea armelor chimice la care Siria doreşte sǎ renunţe. Termenii în care ar urma sǎ fie formulatǎ aceastǎ rezoluţie au suscitat însǎ o bǎtǎlie diplomaticǎ teribilǎ între ruşi şi occidentali. Preşedintele Barack Obama, care s-a exprimat marţi 24 septembrie de la tribuna Adunǎrii Gererale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cere o rezoluţie fermǎ a Consiliului de Securitate ONU în privinţa eliminǎrii armelor chimice în Siria, cu posibilitatea de a verifica dacǎ Bachar Al-Assad îşi respectǎ angajamentele. Barack Obama a mai adǎugat cǎ Statele Unite sunt gata sǎ intervinǎ militar dacǎ va fi necesar.

Timp de o sǎptǎmînǎ diplomaţia rusǎ şi cea occidentalǎ s-au înfruntat în jurul unui punct cheie legat de caracterul "constrîngǎtor" al rezoluţiei. Occidentalii doresc sǎ fie menţionat în rezoluţie capitolul VII al Cartei Onu care prevede sancţiuni şi chiar recurgerea la forţǎ în cazul în care un stat nu-şi pune în practicǎ angajamentele.

Ruşii au cerut ca o astfel de ameninţare sǎ fie formulatǎ eventual într-o a doua rezoluţie, ceva mai tîrziu, numai dacǎ se va putea demonstra cǎ Siria tergiverseazǎ în privinţa distrugerii arsenalului sǎu chimic. Pentru a rezuma, occidentalii considerǎ cǎ presiunea trebuie menţinutǎ cu orice preţ asupra Siriei, în timp ce ruşii continuǎ sǎ manervreze pentru a nu permite nici o breşǎ legalǎ în vederea unei eventuale intervenţii de naturǎ sǎ provoacea cǎderea regimului de la Damasc.

Ministrul de externe francez Laurent Fabius se declara totuşi optimist în privinţa şanselor de a se ajunge la un acord cu ruşii. Ar fi dificil de admis, spunea el, că exact cei care au propus interzicerea armelor chimice siriene sǎ nu fie de acord cu condiţiile de naturǎ sǎ permitǎ aplicarea a ceea ce au propus.

Subiectul legat de criza sirianǎ se impune însǎ şi din alt unghi, cel al jihadismului care se dezvoltǎ în jurul unor astfel de focare de rǎzboi. Recentul atentat de la Nairobi, din Kenia, atacurile recente comise  în Nigeria de jihadiştii grupului Boko Haram precum şi atentatul din Pakistan împotriva comunitǎţii creştine pun în luminǎ o realitate teribilǎ: şi anume faptul cǎ existǎ o nebuloasǎ jihadistǎ care se extinde din zona Magrebului trecînd prin regiunea Sahelului şi a Orientului Apropiat pînǎ la cornul Africii şi în Orientul îndepǎrtat.

Nu este sigur cǎ grupurile islamiste Shebab au fǎcut joncţiunea cu altele operînd în Irak sau în Afganistan, nu este sigur cǎ islamiştii radicali din nordul statului Mali îşi coordoneazǎ operaţiunile cu alţii din Republica Centrafricanǎ. Dar este sigur cǎ Al Qaida trimite pretudindeni emisari în speranţa organizǎrii unei internaţionale jihadiste. Mobilizarea multor tineri musulmani în numele jihadului, altfel spus a "rǎzboiului sfînt antioccidental", se face prin internet şi printr-o susţinutǎ propagandǎ pe care, considerǎ ziarul Le Monde, în primul rînd lumea musulmanǎ ar trebui sǎ o denunţǎ fǎrǎ încetare. Este simptomatic faptul cǎ tinerii care vin din diverse ţǎri ca sǎ lupte împotriva lui Bachar Al-Assad nu se înroleazǎ atît în Armata Sirianǎ Liberǎ ci mai degrabǎ în diversele grupuri islamiste.

Organizaţia Naţiunilor Unite, discutînd despre Siria, va trebui sǎ reflecteze şi la acest aspect, la faptul cǎ numeroasele focare de crizǎ sunt veritabile puncte de atracţie pentru fanatism şi jihadism.