Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ucraina: un pas decisiv spre Europa, dar pacea în continuare ameninţatǎ

petro-porochenko400_0.jpg

Petro Poroşenko, credit foto: rfi.fr

Ziua de 16 septembrie 2014 va rǎmîne fǎrǎ îndoialǎ ca un moment important în istoria Ucrainei, cînd, pe fond de agravare a rǎzboiului civil din estul ţǎrii, Parlamentul de la Kiev a votat în unanimitate acordul de asociere şi liber-schimb cu Uniunea Europeanǎ. In acelaşi timp şi Parlamentul european a adoptat documentul, veritabil act de naştere al unei Ucraine pro-occidentale, decisǎ sǎ preia modelul democraţiilor vestice şi sǎ se îndepǎrteze de modelul autocrat rus.

Faptul cǎ Parlamentul ucrainean a votat în unanimitate acordul de asociere cu Uniunea Europeanǎ este mai degrabǎ un semnal pe care puterea de la Kiev a vrut sǎ-l transmitǎ Moscovei decît expresia unui mare elan democratic. In Parlamentul European, acordul a fost aprobat cu 535 de voturi pentru, 127 contra şi 35 abţineri. Cîteva voturi contra şi cîteva abţineri din partea deputaţilor ucraineni ar fi conferit poate, votului de la Kiev, mai multǎ credibilitate decît unanimitatea… In condiţiile în care Ucraina se aflǎ în rǎzboi, însǎ, deputaţii ucraineni nu şi-au asumat riscul de a fi arǎtaţi cu degetul sau de a ieşi din rînd. Sǎ fi fost toţi convinşi cǎ acordul este un lucru bun? Sau începe sǎ funcţioneze la Kiev un fel de oportunism pe dos: dupǎ ce multǎ vreme mulţi politicieni au trecut cu uşurinţǎ dintr-o tabǎrǎ în alta, acum toatǎ suflarea este pro-occidentalǎ şi vrea instalarea de urgenţǎ a statului de drept…

In prezent, însǎ, nu mai conteazǎ motivaţiile fiecǎruia dintre cei 355 de parlamentari care au ţinut sǎ spunǎ "bye, bye Moscova". Aflat la Strasbourg cu ocazia acestui vot, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko nu şi-a ascuns nici satisfacţia şi nici intenţiile în privinţa viitorilor paşi pe care îi prefigureazǎ pentru ţara sa. El a evocat deci perspectiva care se deschide, în mod logic şi natural pentru Ucraina, de a intra în Uniunea Europeanǎ.

De partea lor, însǎ, europenii sunt mai prudenţi. Chiar şi faptul cǎ în Parlamentul de la Strasbourg unii deputaţi au prefarat sǎ se abţinǎ sau sǎ voteze contra, pune în luminǎ dilemele cu care sunt confruntaţi cei 28 cînd vine vorba de Ucraina.

Nu întîmplǎtor aplicarea prevederilor comerciale ale acordului vor fi amînate pînǎ în 2016, întrucît Uniunea Europeanǎ mare sperǎ cǎ o înţelegere cu Rusia ar fi posibilǎ. De fapt, Uniunea Europeanǎ nu s-a gîndit niciodatǎ serios la o integrare a Ucrainei, tot aşa cum nu doreşte integrarea Turciei. Ideal ar fi fost pentru europeni ca Ucraina sǎ avanseze spre democraţie rǎmînînd o punte între Uniunea Europeanǎ şi Rusia. Ideal ar fi fost ca Ucraina sǎ fi devenit un spaţiu de prosperitate economicǎ de care sǎ beneficieze şi ţǎrile membre ale Uniunii Europene, şi Rusia. Actuala crizǎ ucraineanǎ echivaleazǎ de fapt cu o accelerare a istoriei la care Europa occidentalǎ nu se aştepta, cum nu s-a aşteptat la cǎderea comunismului.

Ziua de 16 septembrie va rǎmîne deci marcatǎ de acest simbol, al dublului vot la Kiev şi la Strasbourg marcînd o orientare ireversibilǎ a Ucrainei spre Uniunea Europeanǎ. Pe un alt plan, Kievul le întinde o mînǎ rebelilor şi le promite multe avantaje, numai sǎ depunǎ armele. Statut special pentru cîteva regiuni, amnistie pentru cei care nu sunt vinovaţi de fapte grave (violuri, terorism, crime împotriva civililor), avantaje economice, alegeri libere… Un întreg proiect de lege destinat sǎ punǎ capǎt rǎzboiului civil.

Mai rǎmîne întrebarea dacǎ aceastǎ iniţiativǎ nu vine cam tîrziu, dupǎ ce conflictul s-a soldat cu 2700 de morţi şi dupǎ ce peste 320 000 de oameni s-au refugait în Rusia şi peste 263 000 în interiorul Ucrainei. Ca rǎspuns la gestul Kievului, separatiştii declarǎ cǎ nu mai au nimic de-a face cu Ucraina iar Vladimir Putin anunţǎ întǎrirea dispozitivului militar din Crimeea. Rusia reacţioneazǎ în felul acesta şi la manevrele militare începute în vestul Ucrainei şi la care participǎ soldaţi din 15 ţǎri, printre care şi 200 de paraşutişti americani.

Care va fi mutarea urmǎtoare în aceastǎ periculoasǎ partidǎ de şah geopoliticǎ? Greu de spus şi de fapt nu este sigur cǎ protagoniştii au o mare vizibilitate în aceastǎ privinţǎ. Marele pericol în acest moment este cel al angrenajului, cînd nimeni nu mai reuşeşte sǎ controleze nimic. Europa a plǎtit deja un tribut extrem de greu unor astfel de situaţii, care din aproape în aproape s-au transformat în catastrofe.