Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


New York, summit pe tema climatului, Franţa doreşte o "mobilizare generalǎ"

planete-terre.1236096599_0.jpg

credit foto: rfi. fr

Oraşul New York a intrat pentru cîteva zile într-o mare efervescenţǎ diplomaticǎ. Un summit pe tema încǎlzirii atmosferei, care va avea loc astǎzi, va fi urmat mîine de cea de-a 69 adunare generalǎ a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Liderii politici, cǎrora li se adaugǎ patroni, experţi, responsabili ai multor organizaţii importante, discutǎ despre problemele cu care este confruntatǎ planeta în acest moment, începînd cu cele de ordin climatic şi continuînd cu altele, legate de terorism şi de diversele crize regioanele dar care au efecte internaţionale.

Terra, o planetǎ bolnavǎ

Mai marii acestei lumi se adunǎ de fapt la cǎpǎtîiul unei planete bolnave, care tuşeşte, se înfierbîndǎ, are temperaturǎ, se sufocǎ, transpirǎ, cere ajutor. Rǎnile planetei pe care trǎim sunt, unele vizibile, precum norul toxic care pluteşte peste multe oraşe chineze, sau invizibile, precul pînzele freatice poluate din frumoasa provincie Bretania.

Vǎzutǎ din spaţiu, albastra planetǎ Terra este de o frumuseţe tulburǎtoare. In jurul ei, însǎ, s-a format o veritabilǎ pubelǎ orbitalǎ, atît de multe sunt fragmentele de sateliţi şi de alte obiecte trimise de om în spaţiu. Tot o pubelǎ a devenit şi oceanul planetar, iar scafandrii care coboarǎ în adîncuri aduc cu ei imagini îngrozitoare. Treptat, omul transformǎ pǎdurile Amazonului în ambalaje, distrugînd astfel unul din plǎmînii Terrei. Modelul industrial inventat de om, societatea de hiperconsum şi obsesia creşterii economice sunt pe cale sǎ epuizeze resursele naturale. Unii specialişti spun cǎ umanitatea a trecut de punctul în care se mai putea face cale întoarsǎ şi adopta alte norme de comportament pentru a nu distruge total natura. Rapiditatea cu se topeşte calota polarǎ pare sǎ indice un fenomen ireversibil. Ca şi viteza cu care dispar zilnic specii de plante şi animale…

Exagerînd puţin, din motive metaforice, putem spune cǎ omul riscǎ sǎ rǎmînǎ într-o bunǎ zi singur şi înconjurat de un morman de gunoaie pe adorata sa planetǎ albastrǎ.

Iniţiative existǎ, dar…

Totuşi, omul nu stǎ cu mîinile în sîn… Omul, sau mai degrabǎ oamenii. Ei discutǎ de peste 25 de ani despre… ceea ce s-ar putea face. Iar iniţiativele sunt numeroase, deşi efectele concrete pozitive întîrzie.

In 1988 sub egida Onu a fost creat un Grup interguvernamental de experţi avînd ca misiune sǎ analizeze evoluţia climatului.

In 1990, acest grup a produs un prim raport credibil (dar nu surprinzǎtor) de unde reieşea clar cǎ încǎlzirea atmosferei este cauzatǎ de activitǎţile umane, cele industriale şi comerciale.

In 1992 s-a organizat un prim Summit al Terrei, la Rio, şi aşa a fost redactatǎ o Convenţie ONU privind încǎlzirea atmosferei.

In 1997 a fost semnat, de unele ţǎri, aşa numitul protocol de la Kyoto, prin care ţǎrile puternic industrializate şi-au propus sǎ reducǎ puţintel emisiile de gaze cu efect de serǎ (mai precis cu 5,2 la sutǎ în raport cu anul 1990).

In 2009, Coopenhaga a gǎzduit o conferinţǎ care îşi propunea reducerea temperaturii pe glob cu 2 grade, ceea ce nu s-a realizat însǎ. In sfîrşit, în 2010 s-a decis, la Cancun, crearea unui fond verde pentru ţǎrile în curs de dezvoltare.

Am citat doar cîteva etape ale unei gigantice spororovǎieli despre ce ar trebui fǎcut în favoarea acestui bolnav care ne ţine pe toţi pe suprafaţa sa, numit Terra.

Si Summit-ul de la New York este o etapǎ, dar care pregǎteşte de fapt o altǎ Conferinţǎ, pe care urmeazǎ sǎ o gǎzduiascǎ Parisul în 2015. Aşadar, de data aceasta la New York va fi mai degrabǎ pregǎtitǎ întîlnirea de la Paris, iar Franţa are ambiţia de a le impune tuturor ţǎrilor adoptarea unor angajamente concrete în vederea reducerii emisiei de gaze cu efect de serǎ. Preşedintele François Hollande, foarte activ în aceste zile la New York, considerǎ cǎ Franţa trebuie sǎ dea ea însǎşi un exemplu înainte de a cere sacrificii altora, drept pentru care a iniţiat o ambiţioasǎ lege de tranziţie energeticǎ. O tranziţie de la energiile care polueazǎ la cele reciclabile, sau "verzi" cum li se mai spune. 

Franţa decisǎ sǎ obţinǎ rezultate

Franţa doreşte de altfel o "mobilizare" generalǎ pe teren ecologic. Iar preşedintele francez este însoţit la New York de o importantǎ delegaţie care îşi propune tocmai sǎ obţinǎ o adeziune cît mai largǎ în vederea obiectivelor pe care şi le afişeazǎ conferinţa de anul viitor de la Paris.

François Hollande este însoţit de mai mulţi membri ai guvernului, printre care ministrul de externe Laurent Fabius şi ministra ecologiei, Ségolène Royal, dar şi de numeroşi patroni. Practic, la New York, pentru aceastǎ reuniune asupra climatului şi-au anunţat participarea atît de mulţi responsabili încît ONU a organizat trei sesiuni plenare, una dintre ele fiind prezidatǎ de François Hollande împreunǎ cu preşedintele peruvian Ollanta Humala. Iar ziua de astǎzi se va încheia cu un dineu restrîns pe tema "ruta spre Paris", altfel spus dedicat pregǎtirii conferinţei din 2015.

Sunt aşteptate şi unele anunţuri importante din partea Franţei, de exemplu o contribuţie la fondul verde destinat ţǎrilor în curs de dezvoltare, care se vǎd primele penalizate din punct de vedere economic cînd fac eforturi de reducere a poluǎrii.   

Franţa sperǎ ca şi preşedintele Barack Obama sǎ stimuleze entuziasmul în vederea semnǎrii unui acord internaţional anul viitor la Paris. Pînǎ acum însǎ preşedintele american a fost mereu blocat de Congres. El dispune însǎ de încǎ 15 luni, pînǎ în decembrie anul viitor, pentru a debloca lucrurile şi a intra în istorie ca un preşedinte al Americii care a fǎcut ceva şi pentru protecţia mediului înconjurǎtor, nu numai a intereselor americane.