Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa vizatǎ de ripostele jihadiste, un francez luat ostatic în Algeria

Franţa, care se aflǎ în prima linie a luptei împotriva jihadismului şi a terorismului, este vizatǎ direct de represaliile grupurilor radicale. Un ostatic francez riscǎ sǎ fie executat de un grup radical în Algeria, aceasta  în condiţiile în care bombardiere franceze au efectuat operaţiuni în Irak iar Parisul înţelege sǎ joace un rol important în cadrul coaliţiei internaţionale creatǎ pentru combaterea Organizaţiei Statul islamic.

Francezul Hervé Gourdel, în vîrstǎ de 55 de ani, a fost rǎpit duminicǎ searǎ în nordul Algeriei de un grup necunoscut pînǎ la aceastǎ orǎ, numit "Jund al-Khilafa". De profesie ghid montan, pasionat şi de fotografie, omul ajunsese la Tizi Ouzou, regiune situatǎ la numai 110 kilometri nord de Alger, doar de 24 de ore. Pentru autoritǎţile algeriene aceastǎ nouǎ acţiune teroristǎ, comisǎ nu foarte departe de capitalǎ, este un semn cǎ mobilizarea din ultimile decenii în vederea eradicǎrii grupurilor radicale nu a însemnat un succes absolut. Intre 1991 şi 2002 armata algerianǎ s-a aflat într-un veritabil rǎzboi împotriva grupurilor islamiste, iar bilanţul acelui "deceniu negru" este de peste o sutǎ de mii de morţi, unele surse avanseazǎ chiar cifra de 150 000 de victime.

Grupul "Jund al-Khilafa" a revendicat rǎpirea difuzînd o înregistrare video în care cere ca Franţa sǎ-şi sisteze acţiunilor împotriva Organizaţiei Statul islamic. Cu cîteva ore înainte, jihadiştii care ocupǎ regiuni importante din Siria şi Irak au lansat şi ei un appel cerîndu-le musulmanilor sǎ ucidǎ, unde pot şi cum pot, cetǎţeni aparţinînd ţǎrilor coalizate împotriva respectivului califat autoproclamat. In acest apel la asasinate şi acte de terorism americanii şi francezii sunt indicaţi ca ţinte privilegiate.

Ne aflǎm deci într-o logicǎ de rǎzboi total între radicalii suniţi, pe care i-am putea numit chiar ultra-radicali, şi restul lumii. In Franţa autoritǎţile francez au declarat cǎ fac tot posibilul pentru a-l elibera pe Hervé Gourdel, dar au precizat în acelaşi timp cǎ discuţiile şi negocierile cu jihadiştii sunt excluse. Iatǎ în acest sens o declaraţie a premierului Manuel Valls: "In faţa terorismului, care recurge la arma sa privilegiatǎ, teroarea şi frica, trebuie sǎ fim cît se poate de intransigenţi. Pentru cǎ toatǎ perfidia terorismului constǎ în acest recurs la şantaj, la ameninţǎri cu moartea. Si dacǎ cedǎm, dacǎ cedǎm doar puţin, le oferim de fapt victoria."  

Parlamentul francez a fost convocat, miercuri 24 septembrie, într-o sesiune extraordinarǎ pentru a dezbate pe tema implicǎrii Franţei în lupta împtriva Organizaţiei Statul islamic, şi existǎ temerea comiterii unor acte de terorism pe teritoriul Hexagonului. Potrivit cifrelor oficiale, 930 de francezi s-au dus sǎ lupte în Siria, ceea ce înseamnǎ cǎ Franţa a furnizat cel mai mare contingent european de partea jihadiştilor. 350 de tineri francezi se mai aflǎ în Siria, iar 120 s-au întors, cu ce intenţii nu ştim, în Franţa. Un deputat a propus în acest context ca sǎ li se ridice cetǎţenia francezilor care se angajeazǎ de partea jihadismului.

Sǎ mai adǎugǎm cǎ în prezent presiunea militarǎ asupra Organizaţiei Statul islamic s-a amplificat întrucît americanii au efectuat primele bombardamente asupra poziţiilor jihadiste din Siria. Rǎzboiul ia deci o nouǎ dimensiune, cu atît mai mult cu cît la raiduri au participat, împreunǎ cu americanii, cinci ţǎri arabe: Arabia Sauditǎ, Bahrein, Iordania, Emiratele arabe Unite şi Qatar.

Cotidianul Le Monde aratǎ, în ediţia sa de miercuri 24 septembrie, cǎ aceastǎ participare este prima mobilizare evidentǎ a regimurilor arabe sunite împotriva extremiştilor suniţi din Irak şi Siria. Cele cinci ţǎri arabe sunt de altfel şi primele interesate ca extremiştii sǎ nu-şi ducǎ la bun sfîrşit proiectul, acela de a şterge frontierele din Orientul Apropiat şi de a crea un califat rigorist.

Le Monde mai aratǎ cǎ Organizaţia Statului islamic va fi cu siguranţǎ slǎbitǎ în urma acestor raiduri şi operaţiuni. Infrîngerea sa, însǎ, nu va putea fi totalǎ decît dupǎ ce lumea arabo-musulmanǎ va obţine şi o victorie în materie de reformǎ politico-ideologicǎ pe plan intern, pentru a distruge definitiv "patologia criminalǎ numitǎ islamism".