Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Omul care a ucis pictura": retrospectivǎ Marcel Duchamp la Beaubourg

20080220-dadaisme-m.jpg

Marcel Duchamp - "Fîntîna", credit foto: rfi.fr

La Paris, Muzeul de artǎ modernǎ Georges Pompidou propune, pînǎ pe 5 ianuarie anul viitor, o vastǎ expoziţie în jurul artistului Marcel Duchamp, considerat pǎrintele artei conceptuale. El mai este însǎ, potrivit multor istorici ai artei, şi omul care a "ucis pictura".

Nǎscut în Franţa, nu departe de Paris, în 1887, Marcel Duchamp încarneazǎ ideea de avangardǎ şi de revoltǎ artisticǎ dusǎ la extrem. El este cel care declarǎ cǎ orice obiect industrial poate fi considerat o operǎ de artǎ, şi a fost de altfel primul care a expus obiecte "ready made" (gata fǎcute), provocînd evident scandaluri antologice.

Expoziţia de la Beaubourg (sau Centrul Pompidou) îl ajutǎ pe vizitatori, prin intermediul a o sutǎ de exponate, sǎ înţeleagǎ modul în care a navigat Marcel Ducham printre meandrele avangardei europene, începînd cu Dadaismul şi cu Suprarealismul, pentru a se stabili apoi în Statele Unite unde a şi murit, naturalizat american, în 1955.

El s-a expatriat în Statele Unite chiar la începutul primului rǎzboi mondial, şi nu întîmplǎtor cele mai multe dintre lucrǎrile sale pot fi vǎzute în Muzeul de artǎ modernǎ din Philadelphia.

Numeroase curente şi practici ale artei moderne vǎd în Marcel Duchamp un inspirator, un incitator, un deschizǎtor de drumuri. Este cazul cu artiştii care se recunosc în arta minimalistǎ, în arta conceptualǎ, în arta corporalǎ ("body art"), în popart, în neodadaism sau în Op art sau în cinetism. 

Un academician francez, Jean Clair, declarǎ într-un lung interviu publicat în suplimentul cultural al cotidianului Le Figaro cǎ Marcel Duchmap este mai important decît Picasso. In mod paradoxal, însǎ, Marcel Duchamp a fost mai bine înţeles şi mai apreciat, dupǎ primul  rǎzboi mondial, în Statele Unite decît în Europa. In 1977, de exemplu, spune Jean Clair, nimeni nu vorbea în Franţa despre Marcel Duchamp.

Din operele semnate de Marcel Duchamp la începutul secolului al XX-lea, şi expuse la Beaubourg, rezultǎ însǎ cǎ artistul, înainte de a "ucide" pictura prin gesturi avangardiste, a fost un bun pictor şi a produs cîteva capodopere. Ceea ce nu l-a împiedicat sǎ treacǎ la un fel de cubism impregnat de futurism şi sǎ propunǎ la o expoziţie la New York o pînzǎ total avangardistǎ şi insolitǎ, intitulatǎ "Nud coborînd o scarǎ". Prin aceastǎ picturǎ el a provocat un şoc şi în acelaşi timp ea l-a fǎcut celebru. Al doilea sǎu gest explozif a fost cînd a propus, în 1917, tot la New York, un simplu şi banal urinoar cumpǎrat dintr-un magazin, ca o operǎ de artǎ intitulatǎ "Fîntînǎ" şi semnatǎ R. Mutt.

Ultima mare retrospectivǎ Marcel Duchamp a putut fi vǎzutǎ la Paris cu 35 de ani în utmǎ, mai precis în 1977.  Ori, este interesant de constatat cǎ între timp figura acestui mare provocator, care nu a fost un mare pictor ci un genial incitator la revolte artistice, figura sa deci a luat o tot mai mare importanţǎ. In ciuda detractorilor sǎi care rǎmîn numeroşi, el a devenit un nume de referinţǎ, studiile despre Marcel Duchamp sunt nenumǎrate iar obiectele create de el suscitǎ interesul tuturor marilor muezee de artǎ modernǎ din lume.

In Statele Unite Marcel Duchamp este considerat american, în Franţa el rǎmîne însǎ francez, şi cel mai important premiul francez pentru creativitate artisticǎ poartǎ astǎzi numele lui Marcel Duchamp. Pentru cǎ el este, în primul rînd, simbol al creativitǎţii. Notez în treacǎ cǎ şi un artist român, este vorba de Mircea Cantor, a fost recompensat acum cîţiva ani cu premiul Marcel Duchamp, ceea ce i-a permis tînǎrului creator român sǎ aibǎ o expoziţiei personalǎ în acest rîvnit templu al artei moderne care este Centrul Georges Pompidou unde astǎzi poate fi vǎzutǎ retrospectiva Marcel Duchamp.