Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Kobane - oraş martir sacrificat în numele intereselor regionale ale Turciei

Din zona de conflict situatǎ la graniţa turco-sirianǎ provin informaţii pe cît de dramatice pe atît de contradictorii. Jihadiştii îşi acentuezǎ presiunea asupra oraşului kurd Kobane, în timp ce armata turcǎ, la numai cîteva sute de metri de acest punct strategic, rǎmîne în poziţie de spectator. Din surse de la Washington s-a anunţat iniţial cǎ Turcia îşi va pune bazele la dispoziţia avionelor americane care bombardeazǎ poziţiile jihadiştilor suniţi. Ankara a dezminţit însǎ aceastǎ informaţie, ceea ce îi face pe unii comentatori sǎ evoce din nou jocul dublu al Turciei.

"Dacǎ înţelege cineva ce se întîmplǎ în Orientul Apropiat sǎ ridice mîna". Nu de puţine ori în presa francezǎ au apǎrut articole puse sub semnul acestui constat, şi anume cǎ Occidentul care gîndeşte în termeni de "bine" şi de "rǎu" este astǎzi perplex în faţa Orientului complicat unde nu existǎ aceste unitǎţi de mǎsurǎ. O spune din nou, în Libération, analistul Laurent Jauffrin: "Nu trebuie sǎ alergǎm în ajutorarea Orientului complicat cu idei prea simple. In Siria, revolta împotriva tiranului de la Damasc a fost iniţial clarǎ şi legitimǎ. Dar din cauza sprijinului insuficient acordat democraţilor, stindardul revoltei a trecut din mîinile opoziţiei în mîinile celor mai extremiste  grupuri ale islamului politic, o nouǎ metastazǎ a cancerului generat de dezastruosul rǎzboi din Irak".

Reţin din aceastǎ analizǎ ideea de metastazǎ. Altfel spus situaţie fǎrǎ ieşire, cel puţin din punctul de vedere occidental. Pe toate fronturile, Occidentul, şi mai ales America, obţin în regiune contrariul a ceea ce şi-ar fi dorit. Statele pe care occidentalii au vrut sǎ le reconstruiascǎ dupǎ principii democratice se fǎrîmiţeazǎ, dictaturile pe care a vrut sǎ le doboare sunt înlocuite cu alte dictaturi şi mai sîngeroase. Iar aliaţii tradiţionali din regiune sunt de nerecunoscut. Este cazul Turciei care practic se teme mai mult de apariţia unui stat kurd independent la frontierele ei decît de instalarea uni stat sunit integrist. Americanii nu-şi ascund de altfel exasperarea faţǎ de acest aliat al lor, membru al Alianţei Atlantice, care refuzǎ şi trecerea voluntarilor kurzi la Kobane.

Ankara are cu totul alt proiect în regiune, şi anume crearea unei zone tampon finanţatǎ şi securizatǎ de coaliţia internaţionalǎ. Scopul fiind de fapt instaurarea unui control total asupra kurzilor, pentru a împiedica apariţia unei regiuni autonome kurde în Siria.

Comentatorii mai spun însǎ cǎ Turcia riscǎ un conflict intern cu cei 15 milioane de kurzi de pe teritoriul ei dacǎ nu intervine la Kobane. Iar politica lui Erdogan, care a ajutat intens grupurile jihadiste în speranţa cǎ aceasta îl vor da jos pe Bachar al-Assad de la putere, riscǎ sǎ se întoarcǎ împotriva sa.

Turcia se izoleazǎ în orice caz tot mai mult de aliaţii ei tradiţionali, europeni şi americani. Nimeni nu-şi mai imagineazǎ acum cǎ într-o bunǎ zi s-ar mai putea vorbi serios, celor puţin în viitoarele douǎ decenii, despre o eventualǎ integrare europeanǎ a Turciei. Si mai grav, unii exeperţi considerǎ cǎ haosul instalat în Orientul Apropiat riscǎ sǎ se prelungeascǎ timp de cîteva decenii.

In ce priveşte Kobane, el este deja considerat un oraş martir sacrificat în numele unor interese (nu întotdeauna clare) ale Turciei. Intr-un articol publicat în Libération, filozoful Bernard-Henri Lévy (care se înflǎcǎreazǎ cu talent) enumerǎ o lungǎ serie de astfel de localitǎţi-martir: Guernica pe vremea rǎzboiului civil din Spania, Coventry în Marea Britanie distrus de aviaţia germanǎ în anii celui de-al doilea rǎzboi mondial, Stalingrad în Rusia unde asediul german s-a soldat cu un milion de cadavre, Sarajevo, în Bosnia, în urmǎ cu doar 20 de ani, unde bilanţul a fost de 11 000 de morţi. Si tot aşa, în anii din urmǎ, geografia ororii a mai trecut pe la Groznîi, transformat de soldaţii lui Putin în oraş fantomǎ…

Emisari americani sunt însǎ aşteptaţi la Ankara şi s-ar putea ca mesajul lor sǎ fie clar: ori intrǎ trupele turceşti pe teren pentru a apǎra Kobane şi a opri înaintarea Organizaţiei Statul islamic, ori iese Turcia din Alianţa Atlanticǎ.

Marţi 14 octombrie se vor mai reuni la Washington şefii militari din cele 21 de ţǎri ale coaliţiei anti-jihadiste, pentru a discuta despre strategia care se impune pe teren. Dupǎ cum observǎ însǎ cotidianul Libération, jihadiştii au avut tot timpul în contextul acestui rǎzboi avantajul iniţiativei.