Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tunel feroviar între Asia şi Europa

recep.jpg

credit foto: france24.com

Turcia a inaugurat în mod oficial, cu mult fast, primul tunel feroviar pe sub strîmtoarea Bosfor. Un proiect cu o mare încǎrcǎturǎ simbolicǎ întrucît Asia şi Europa beneficiazǎ acum de o nouǎ legǎturǎ, ceea ce pentru turci, candidaţi la integrarea în Uniunea Europeanǎ, înseamnǎ un nou pas spre acceptarea lor în familia europeanǎ. Aceastǎ inaugurare are loc şi pe fondul aniversǎrii a 90 de ani de la proclamarea Republicii turce.

Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan l-a avut ca invitat de onoare, pentru inaugurarea tunelului, pe omologul sǎu japonez, Shinzo Abe, în condiţiile în care Japonia a fost principalul furnizor de fonduri pentru realizarea tunelului. Din punct de vedere tehnic putem vorbi despre o realizare impresionantǎ: lung de 14 kilometri, tunelul Marmaray coboarǎ la un moment dat pînǎ la 1400 de metri sub Bosfor. El va lega acum cele douǎ maluri, asiatic şi european, al oraşului Istanbul, principalul beneficiar fiind populaţia de 15 milioane de locuitori ai aglomeraţiei urbane.

Premierul turc a evocat realizarea uni vis vechi de 150 de ani. De fapt, ideea de forare a unui tunel pe sub Bosfor a fost lansatǎ pentru prima datǎ în 1860 de un sultan otoman. Ea nu s-a concretizat atunci din lipsǎ de fonduri dar mai ales de tehnologie corespunzǎtoare. Proiectul a fost relansat în 1990 cu sprijinul japonezilor, care au investit 735 de milioane de euro, şi ai Bǎncii europene de investiţii. Lucrǎrile au început în 2004 şi costul total este evaluat în prezent la 3 miliarde de euro. Tunelul ar fi trebuit sǎ fie terminat în doar patru ani, dar într-o zonǎ cu enorme vestigii arheologice lucrǎrile au trebuit sǎ fie oprite de mai multe ori pentru salvarea şi conservarea unor importante urme ale tracutului.  Intr-o regiune cu activitate seismicǎ, tunelul este conceput sǎ reziste la cutremure de pînǎ la magnitudinea 9 pe scara Richter.

Oricît de spectaculos a fost acest proiect, considerat "şantierul secolului" de cǎtre autoritǎţi, criticile nu au lipsit pe tot parcursul realizǎrii sale. Unii au vǎzut în lansarea acestui proiect faraonic o nouǎ expresie a autoritarismului afişat din ce în ce mai mult în ultimii ani de premierul turc. Acestuia i s-a mai reproşat cǎ a grǎbit inaugurarea tunelul pentru a-l prezenta ca un success personal în contextul alegerilor municipale de anul viitor. Mai este denunţat şi faptul cǎ proiectul ar fi fost o "afacere" profitabilǎ pentru unii membri ai guvernului islamist aşa-zis moderat. Unii specialişti mai denunţǎ şi faptul cǎ tunelul nu va fi de fapt operaţional sutǎ la sutǎ imediat, şi cǎ doar peste cîţiva ani cei 2 milioane de navetişti din Istanbul se vor putea, eventual, bucura şi de aceastǎ legǎturǎ între cele douǎ maluri ale Bosforului, legate deja între ele de douǎ poduri.

Premierul turc, contestat anul acesta de o bunǎ parte a tineretului şi a forţelor laice, încearcǎ fǎrǎ îndoialǎ sǎ-şi amelioreze şi imaginea politicǎ odatǎ cu inaugurarea acestui tunel a cǎrui simbolisticǎ poate fi de altfel manevratǎ în diverse direcţii.