Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fundamentalismul islamic în ofensivǎ, un expert denunţǎ "rǎzboiul mondial împotriva creştinilor"

La Kobane, oraş devenit simbol al rezistenţei kurzilor împotriva Organizaţiei Statul islamic, situaţia rǎmîne fragilǎ. Turcia a decis sǎ le deschidǎ kurzilor irakieni un pasaj pentru a le permite sǎ ajungǎ la Kobane în ajutorul kurzilor sirieni, dar deocamdatǎ aceste întǎriri se lasǎ aşteptate. Pentru moment cei care rezistǎ la Kobane beneficiazǎ doar de ajutorul sosit pe calea aerului, din partea americanilor şi a alianţei anti-jihadiste. Occidentalii continuǎ sǎ reflecteze la o strategie de naturǎ sǎ opreascǎ expansiunea jihadiştilor, dar devine tot mai evident cǎ fǎrǎ o forţǎ considerabilǎ pe teren aceştia nu vor putea fi înfrînţi.

Unii comentatori afirmǎ cǎ occidentalii încearcǎ în prezent sǎ punǎ la punct un fel de "rǎzboi prin procurǎ". Altfel spus, sǎ gǎseascǎ acea forţǎ capabilǎ sǎ-i anihileze pe jihadişti, fǎrǎ ca soldaţi strǎini de Orientul Mijlociu sǎ fie obligaţi sǎ punǎ piciorul pe teren sirian şi irakian.

Pentru moment singurii motivaţi sǎ lupte împotriva jihadiştilor suniţi sunt kurzii. Parlamentul Kurdistanului irakian s-a reunit miercuri 22 octombrie pentru a aproba desfǎşurarea de forţe la Kobane. Statele Unite fac tot posibilul pentru a ajuta acest oraş sǎ reziste într-un context în care o victorie a kurzilor ar avea un imens impact mai ales psihologic decît strategic în regiune.

La Paris, tot miercuri 22 octombrie, preşedintele François Hollande a prezidat un consiliu de rǎzboi, cu ministrul de externe, cel a apǎrǎrii şi statul major al armatei, pentru a analiza situaţia. O situaţie cu atît mai complicatǎ cu cît jihadiştii au lansat şi alte atacuri în alte zone, ceea ce pune în luminǎ faptul cǎ dispun de un sprijin în zonele tribale sunite şi de capacitǎţi de luptǎ.

Cotidianul le Figaro a publicat un dosar despre modul în care Organizaţia Statul islamic cîştigǎ simpatii printre extremiştii din Asia de Sud-est, în Indonezia şi Malaezia, dar şi în Philipine, Thailanda şi Birmania.

Pe acest fond de ofensivǎ a extremismului, a intoleranţei, a integrismului şi a obscurantismului, una dintre comunitǎţile cele mai lovite este cea creştinǎ. In Franţa a fost publicatǎ o "carte neagrǎ" a presecuţiilor pe care le au de suportat creştinii pe mapamond, din Irak pînǎ în Arabia Sauditǎ, din Nigeria pînǎ în Sudan şi din Coreea de Nord pînǎ în China. Intre 150 de milioane şi 200 de milioane de creştini sunt victime ale persecuţiilor în prezent, se aratǎ în acest raport detaliat. Iar unul dintre experţii care a participat la redactarea sa, americanul John Allen, denunţǎ un veritabil "Rǎzboi mondial împotriva creştinilor".

Lucrul cel mai grav care s-a produs pe fondul rǎzboaielor din Irak, Siria, Libia şi din alte zone este subminarea încrederii. Familiile creştine care au fost obligate sǎ fugǎ din ţǎrile musulmane nu mai cred cǎ întoarcerea lor este posibilǎ. Nici o putere nu le mai garanteazǎ securitatea iar fundamentalismul islamic a luat forme extrem de grave. Cotidianul Le Figaro publicǎ un articol, în acest sens, despre o creştinǎ din Pakistan Asia Bibi, condamnatǎ la moarte numai pentru cǎ femei musulmane din satul ei au pretins cǎ ea l-ar fi insultat pe profet. Afacerea dureazǎ din 2009, a trecut prin mai multe instanţe, presiunea islamistǎ în Pakistan nu a permis un proces echitabil şi o dezbatere normalǎ, iar respectiva femeie nu mai are acum decît o singurǎ şansǎ sǎ scape de pedeapsa capitalǎ, şi anume graţierea prezidenţialǎ.