Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tunisia: alegeri legislative pe fond de fragilǎ tranziţie democraticǎ

tunisie-elect432.jpg

Credit foto: rfi.fr

In contextul revoluţiilor izbucnite în 2011 în unele ţǎri arabe, Tunisia pare sǎ fie singura ţarǎ care a reuşit cît de cît sǎ evite tragedii umane de genul celor intervenite în Siria, Libia, Yemen sau Egipt. Duminicǎ 26 octombrie au loc alegeri legislative în aceastǎ ţarǎ, decisive pentru stabilitatea ţǎrii şi consolidarea procesului democratic. Scrutinul legislativ va fi urmat pe 23 noiembrie de alegeri prezidenţiale.

Tunisa este consideratǎ de multǎ lume drept un veritabil laborator al democraţiei în lumea arabǎ. Iar preşedintele François Hollande a salutat, anul trecut în contextul unei vizite la Tunis, faptul cǎ tunisienii au reuşit sǎ reconcilieze democraţia cu islamul.

Partida nu este însǎ total cîştigatǎ. In Tunisia au apǎrut grupuri jihadiste dupǎ revoluţia din ianuarie 2011 care au comis diverse atacuri. Si-au pierdut viaţa în acest context cîteva zeci de militari precum şi personalitǎţi ale opoziţiei care se opuneau islamiştilor.

Pe de altǎ parte tînǎra democraţie tunisianǎ suferǎ de diviziuni profunde şi iar decepţiile post-revoluţionare sunt mari. Una dintre ele a fost aceea cǎ islamiştii aşa-zişi moderaţi au fost cîştigǎtorii primelor legislative organizate în 2011.

Duminicǎ sunt aşteptaţi la urne 5 300 000 de alegǎtori pentru alegerea a 217 deputaţi. Numroşi tunisieni din strǎinǎtate urmeazǎ de asemenea sǎ voteze, cam 360 000, dintre care mulţi stabiliţi în Franţa.

Sondajele îi dau cîştigǎtori tot pe islamiştii partidului Enahda, care se considerǎ unul al "consensului". Agenţiile de presǎ mai aratǎ cǎ tunisienii n-au dat semne de prea mare entuziasm în cursul campaniei electorale. Mulţi au sentimentul cǎ ţara nu merge în direcţia cea bunǎ, mai ales în condiţiile în care economia nu reuşeşte sǎ redemareze. Existǎ şi multe critici legate de partidul Enahda care, deşi este legal, nu este unul democratic, spun mulţi tunisieni. Alte voci denunţǎ instaurarea unei "democraţii de faţadǎ" în Tunisia, pe fond de islamizare discretǎ.

Tabǎra anti-islamistǎ este extrem de divizatǎ, fiind compusǎ din numeroase formaţiuni, mergînd pe evantaiul politic de la extrema-stîngǎ pînǎ la centru-dreapta.

In ce priveşte alegerile prezidenţiale de pe 23 noiembrie, ele s-ar putea sǎ-i fie favorabile actualului preşedinte Moncef Marzouki. El a declarat în context cǎ tunisienii au realizat "50 la sutǎ din obiectivele revoluţiei", şi aceasta într-un timp record. Existǎ însǎ un indicator al eşecului economic în Tunisia, precum şi al celui securitar: numeroasele hoteluri din staţiunile de pe malul Mediteranei care altǎdatǎ erau pline şi care astǎzi sunt evitate de turişti.