Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prezidenţiale în Brazilia: Dilma Rousseff câştigǎ un al doilea mandat

În Brazilia, unde duminicǎ, 26 octombrie, s-a derulat turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, preşedinta Dilma Rousseff este desemnatǎ de electorat pentru un nou mandat în fruntea statului. Ea s-a impus la limitǎ în faţa adversarului ei de centru-dreapta, Aecio Neves. 143 de milioane de alegǎtori au fost chemaţi la urne, într-un climat mai puţin euforic faţǎ de gestiunea stîngii şi de capacitatea acesteia de a depǎşi actualele dificultǎţi. Dilma Rousseff, în vîrstǎ de 66 de ani, a beneficiat însǎ de votul popular.

Aceste alegeri au avut caracterul unui plebiscit legat de cei 12 ani de gurvernare a stîngii. Condusǎ de Partidul Muncitorilor, Brazilia a cunoscut în aceastǎ perioadǎ transformǎri profunde, în primul rînd pentru cǎ 40 de miloane de brazilieni au ieşit din sǎrǎcie intrînd în rîndurile aşa-numitei clase mijlocii. Stînga a mai pus capǎt unui flagel care a fǎcut ravagii în Brazilia, şi anume cel al foametei. In cursul primului sǎu mandat, între 2010 şi 2014, Dilma Roussef a mai lansat programme sociale din care au beneficiat un sfert dintr-o populaţie numǎrînd 202 milioane de locuitori.

Brazilia este gigantul Americii latine, o veritabilǎ ţarǎ-continent, a şaptea economie mondialǎ. Peste 84 la sutǎ din populaţie trǎieşte în zone urbane. Brazilia mai este cea mai mare ţarǎ catolicǎ din lume, numǎrînd 123 de milioane de credincioşi, deci 65 la sutǎ din populaţie.

Dupǎ ce în perioada cît a fost condusǎ de Lula da Silva, între 2003 şi 2010, Brazilia a afişat un ritm de creşere economicǎ de peste 7 la sutǎ, în prezent ea este confruntatǎ cu recesiunea. Atuurile sale economice rǎmîn însǎ imense, ţara fiind primul exportator mondial de cafea, de zahǎr, de suc de portocale, pentru a nu cita decît cîteva produse. Brazilia are suficient petrol pentru necesitǎţile sale energetice, iar în ultimul timp şi-a dezvoltat sectoare precum automobilul, aviaţia civilǎ, cel electromenajer şi cel textil.

Campania electoralǎ care a precedat votul de duminicǎ este consideratǎ drept cea mai dramaticǎ, mai virulentǎ şi mai strînsǎ din istoria recentǎ a Braziliei. Cele douǎ mari formaţiuni rivale s-au acuzat reciproc de corupţie şi nepotism. Meritǎ reţinut faptul cǎ în Brazilia votul este obligatoriu şi cǎ au fost utilizate, în zonele cele mai îndepǎrtate ale Amazonului, peste 530 000 de urne electronice.