Rusia recunoaşte legislativele din Ucraina dar le va recunoaşte şi pe cele din regiunile secesioniste

Iluzia cǎ un scrutin democratic în Ucraina ar putea avea o influenţǎ la Moscova şi l-ar putea determina pe Putin sǎ facǎ un pas decisiv spre pace în regiunile rusofone s-a stins odatǎ cu numǎrǎtoarea voturilor la Kiev. Probabil cǎ din punctul de vedere al lui Vladimir Putin democraţia urnelor nu înseamnǎ absolut nimic. N-au decît ucrainenii sǎ voteze zilnic dacǎ vor şi sǎ adopte toate normele statului de drept occidental în cel mai scurt timp cu putinţǎ. Pe ruşi nu-i impresioneazǎ acest tip de exerciţiu iar Putin înţelege sǎ rǎmînǎ stǎpînul din umbrǎ al unor teritorii ucrainene numǎrînd 3 milioane de persoane, marea majoritate rusofoni.

Ceea ce îi impresioneazǎ pe ruşi este cu totul altceva, iar secretarul general al Alianţei Atlantice, Jens Stoltenberg, a surprins acest adevǎr într-o frazǎ bine formulatǎ. Pentru a trata cu Rusia, NATO trebuie sǎ fie şi mai puternic decît pînǎ acum. Acesta este mesajul sǎu, formulat în contextul unui discurs pronunţat la Bruxelles la invitaţia Institului american German Marshall Fund. Jens Stoltenberg a evocat, printre altele, crearea unei forţe de acţiune rapidǎ capabilǎ sǎ se desfǎşoare în numai douǎ zile, în caz de crizǎ.

Este trist faptul cǎ relaţiile dintre occidentalii şi ruşi au şansa de a "progresa" numai atunci cînd primii demonstreazǎ cǎ sunt capabili sǎ alinieze o forţǎ impresionantǎ. Practic, Rusia şi Occidentul revin la vechea logicǎ a rǎzboiului rece, în care raporturile de forţǎ au primul şi ultimul cuvînt.  Restul ţine de baletul diplomatic şi de clişeele verbale.

Cotidianul Le Monde analizeazǎ în ediţia sa de miercuri 29 octombrie rapiditatea cu care Moscova a rusificat Crimeea dupǎ rataşarea ei. Sute de funcţionari au fost trimişi la Simferopol şi în întreaga peninsulǎ pentru a aplica rapid normele Moscovei în toate sectoarele: administraţie, educaţie, economie, sǎnǎtate, finanţe, sistem bancar. Si aceasta este, de fapt, o demonstraţie de forţǎ. Iar un scenariu similar nu este de exclus în regiunile din estul Ucrainei, deşi Moscova nu a recunoscut referendumul organizat de separatişti pentru a-şi declara independenţa.

In confruntarea sa cu Occidentul, un alt element care ar putea cîntǎri este cel economic, dar va fi nevoie probabil de mult mai mult timp pentru ca sancţiunile sǎ-şi spunǎ cuvîntul. Agenţiile de presǎ anunţǎ în context cǎ rubla a atins un nou nivel record de slǎbiciune în raport cu dolarul. Ceea ce nu înseamnǎ însǎ cǎ Vladimir Putin ar putea ceda în perioada imediatǎ, capacitatea Rusiei la presiunile economice este cu siguranţǎ infinit mai mare.

Cotidanul Le Figaro dedicǎ în ediţia sa de marţi 28 octombrie un articol unui deputat ucrainean care se aflǎ de fapt închis în Rusia. Este vorba de Nadejda Savcenko, 33 de ani, pilot de elicopter, capturatǎ pe 17 iunie de cǎtre separtişti de la Lugansk pe cînd încerca sǎ-i ajute pe cîţiva militari ucraineni cǎzuţi într-o ambuscadǎ. Potrivit ultimelor informaţii, aceastǎ curajoasǎ femeie, care a luptat şi în Irak între 2004-2005, este internatǎ de fapt într-un spital psihiatric de lîngǎ Moscova. Cine cunoaşte cît de cît istoria Uniunii Sovietice nu poate sǎ nu-şi aminteascǎ de sistemul creat de bolşevici pentru internarea psihiatricǎ a opozanţilor. Cine i se opunea lui Lenin sau lui Stalin nu putea decît sǎ fie considerat nebun.