Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Mali - stat confruntat cu imense dificultǎţi într-o regiune în crizǎ

Asasinarea celor doi jurnalişti de la RFI în nordul statului Mali obligǎ în prezent Franţa la şi mai mare vigilenţǎ precum şi la o şi mai mare mobilizare în lupta împotriva terorismului. Deşi preşedintele François Hollande a precizat cǎ nu va trimite forţe suplimentare în Mali, pe teren dispozitivul militar francez s-a "adaptat" noii situaţii.

Contingentul de la Kidal, regiunea în care au fost ucişi Ghislaine Dupont şi Claude Verlon, a primit întǎriri. Alegerile legislative care încep pe 24 noiembrie în Mali vor fi un test important pentru capacitatea acestei ţǎri de a construi democraţia în condiţii de securitate şi reconciliere naţionalǎ.

De mai multe ori în ultimile trei zile, conducerea RFI-ului cît şi lideri politici francezi, au pus accentul pe faptul cǎ Ghislaine Dupont şi Claude Verlon şi-au pierdut viaţa întrucît încercau sǎ le dea cuvîntul tuturor malienilor în context electoral. Deci sǎ creeze un cadru cît mai propice pentru necesara reconciliere naţionalǎ în Mali. Acest efort va fi însǎ, fǎrǎ îndoialǎ, unul care va necesita mult timp. Numeroşi comentatori aratǎ, în presa francezǎ, cǎ Franţa trebuie sǎ se pregǎteascǎ acum şi ea pentru un "lung rǎzboi împotriva terorismului ". Asasinarea celor doi ziarişti francezi pune în luminǎ existenţa unor forţe obscure, purtǎtoare, în Mali,  a unei ideologii primitive. Ghislaine Dupont şi Claude Verlon au fost ucişi pentru cǎ erau occidentali, deci purtau cu ei valorile lumii libere, dar şi pentru cǎ erau ziarişti, deci purtau cu ei valorile libertǎţii de exprimare. Asasinii au trimis de fapt un mesaj clar cǎtre Paris şi cǎtre occidentali: ei sunt reprezentanţii unor grupuri şi ai unor forţe care nu doresc alegeri libere, nu doresc reconciliere şi mai ales nu doresc unitatea ţǎrii.

Chiar şi unii specialişti francezi recunosc în prezent cǎ problemele sunt extrem de complicate în Mali şi cǎ o eventualǎ împǎrţire a ţǎrii nu trebuie exclusǎ. Grupurile şi etniile din nordul ţǎrii, de origine arabǎ dar şi berberǎ, aflate sub controlul tuaregilor, nu doresc de fapt sǎ aibǎ un destin comun cu populaţia de culoare, sau cu ceea ce numesc ei "puterea de la Bamako", aflatǎ la o distanţǎ de 1500 de kilometri mai la sud.

Intr-o primǎ fazǎ, dupǎ intervenţia militarǎ francezǎ efectuatǎ cu rapiditate la începutul acestui an, grupurile legate de Al-Qaida care operau în nordul ţǎrii s-au dispersat. Acum însǎ ele încearcǎ o nouǎ infiltrare, principalul scop fiind tocmai perturbarea alegerilor legislative.

Cu 3000 de soldaţi pe teren, Franţa nu poate asigura securitatea acestui teritoriu şi nici nu-şi propune acest lucru. Ea spera sǎ predea ştafera cît mai repede armatei maliene, în plinǎ reorganizare, precum şi forţelor puse sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu un efectiv de 6300 de oameni, aceastǎ forţǎ este însǎ subechipatǎ şi prea puţin operaţionalǎ.

Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, se aflǎ într-o vizitǎ în Mali, prima etapǎ a unui turneu regional destinat tocmai analizǎrii strategiei pentru securizarea întregii regiuni a Sahelului. Impreunǎ cu el se aflǎ înalţi responsabili ai Bǎncii Mondiale, ai Uniunii Europene, ai Uniunii Africane şi ai Bǎncii Africane de dezvoltare. Crearea unei zone de stabilitate în aceastǎ parte a Africii nu implicǎ numai supraveghere prin satelit şi desfǎşurarea unor forţe suficiente pe teren, ci şi lansarea unor proiecte economice şi de dezvoltare. Regiunea Sahelului, populatǎ de aproximativ 80 de milioane de persoane, a fost perturbatǎ în ultimii ani nu doar de crize politice, ci şi de crize economice şi  alimentare. Conflictele, seceta, deplasǎrile de populaţii, degradarea mediului înconjurǎtor, creşterea preţului la cereale, iatǎ doar cîteva elemente care au provocat haos şi au adus în jur de 17 milioane de oameni într-o situaţie de malnutriţie.

Ca fostǎ putere colonialǎ, Franţa are o datorie moralǎ faţǎ de statul Mali. Dar în nici un caz nu-şi poate asuma singurǎ obiectivul de a transforma Sahelul într-o zonǎ de pace, stabilitate şi prosperitate. Fapt pe care îl recunoaşte şi preşedintele statului Mali, Ibrahim Boubacar Keïta. El a declarat urmǎtoarele, dupǎ o discuţie cu Ban Ki-moon: “Nici un stat din regiune nu poate face faţǎ crizei din Sahel. Toate naţiunile trebuie sǎ-şi concentreze eforturile pentru materializarea tripticului securitate-dezvoltare-pace, pentru cǎ nu existǎ dezvoltare fǎrǎ securitate".