Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


O sutǎ de ani de la primul rǎzboi mondial – comemorǎri planetare

Comemorǎrile legate de trecerea a o sutǎ de ani de la izbucnirea primului rǎzboi mondial sunt o bunǎ ocazie pentru Europa de a reflecta la destinul ei şi de a-şi întǎri unitatea în jurul marilor valori umaniste. Franţa înţelege sǎ dea tonul în acest sens, cu gesturi de o mare încǎrcǎturǎ simbolicǎ.

Preşedintele François Hollande a anunţat în mod solemn un întreg program de celebrǎri, care va avea mai multe momente de mare intensitate. Unul dintre ele se va derula pe 14 iulie anul viitor cînd soldaţi provenind din toate cele 72 de ţǎri implicate în primul rǎzboi mondial vor defila, de Ziua Naţionalǎ a Franţei, pe Bulevardul Champs-Elysées. Vom asista deci, cum subliniazǎ şeful statului francez, la o "sǎrbǎtoare naţionalǎ ineditǎ pentru cǎ va fi internaţionalǎ". Alǎturi de soldaţi vor defila însǎ şi tineri civili, astfel încît parada va fi de fapt o mare manifestaţie în favoarea pǎcii.

Pe 3 august anul viitor va face deplasarea în Franţa preşedintele german Joachim Gauck pentru celebrǎrile legate de începutul primului rǎzboi mondial, cu o sutǎ de ani în urmǎ.

Fragilizat pe plan intern din cauza scǎderii cotei sale de popularitare, criticat deseori şi pe plan internaţional pentru lipsa de eficienţǎ a politicii sale, François Hollande sperǎ sǎ-şi recîştige într-un fel simpatia prin aceste celebrǎri. Ele sunt astfel concepute încît sǎ  rǎmînǎ un moment puternic în contextul mandatului prezidenţial de cinci ani execitat de François Hollande, tot aşa cum un moment deosebit în perioada mandatelor exercitate de un alt preşedinte socialist, François Mitterrand , a fost celebrarea bicentenarului Revoluţiei Franceze.

Parisul doreşte deci lansarea unui ciclu comemorativ mondial,  iar Franţa şi Belgia, care sunt şi ţǎrile pe teritoriul cǎrora s-au desfǎşurat majoritatea luptelor, vor gǎzdui şi cele mai multe manifestǎri. La jumǎtatea lunii octombrie s-au reunit de altfel la Paris reprezentanţi din 30 de ţǎri pentru coordonarea eforturilor şi a contribuţiilor în acest sens.

In total, 1200 de proiecte au fost aprobate de misiunea naţionalǎ francezǎ însǎrcinatǎ cu comemorarea a o sutǎ de ani de la declanşarea primului rǎzboi mondial. Mai multe expoziţii itinerante vor fi organizate cu aceastǎ ocazie, dintre care poartǎ deja un titlu simbolic: "Noroi şi lacrimi".

Aceste expoziţii sunt posibile datoritǎ dezvoltǎrii unei discipline cu totul nouǎ, nǎscutǎ de fapt dupǎ 1918, şi pe care o putem numi "arheologia primului rǎzboi mondial". Practic de o sutǎ de ani, în zonele în care au avut loc lupte, pǎmîntul continuǎ sǎ scoatǎ la ivealǎ urme ale marelui mǎcel. In 2011, de exemplu, în estul Franţei au fost gǎsite scheletele a 21 de soldaţi germani. Toţi au putut fi identificaţi şi au fost înmormîntaţi cum se cuvine, dupǎ 95 de ani de la moartea lor. Dupǎ un secol însǎ de la terminarea acestui conflict 650 000 de corpuri sunt în continuare de negǎsit, înghiţite de pǎmînt în fostele regiuni ale unui front care se întindea pe o lungime de 700 de kilometri.

O expoziţie conţinînd obiecte şi urme scoase la ivealǎ de "arheologii primului rǎzboi mondial" se va intitula, în Franţa, "La Est nimic nou", dupǎ titlul romanului scris de Erich Maria Remarque şi apǎrut în 1929.

Mai meritǎ semnalat cǎ aceste celebǎri vor avea loc pentru prima datǎ fǎrǎ martori ai evenimentului, dintre cei care au fost atunci implicaţi în primul rǎzboi mondial şi în luptele din diferite ţǎri nimeni nu mai este în viaţǎ.