Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Premii literare franceze care stimuleazǎ vînzǎrile de carte

foenkinos_david_photo_c._helie_gallimard_2014_2_0.jpg

David Foenkinos, premiul Renaudot, credit foto: rfi.fr

Franţa este în plin sezon al premiilor literare care au un efect benefic în domeniul editorial şi stimuleazǎ vînzǎrile de carte. In acest context, de la jumǎtatea lunii august, s-au vîndut în Franţa peste un milion o sutǎ de mii de romane. Nu s-ar spune deci cǎ a dispǎrut gustul pentru lecturǎ pe teritoriul Hexagonului.

Francezii citesc destul de mult iar gustul pentru lecurǎ rǎmîne intact, în ciuada faptului cǎ sectorul editorial este confruntat cu concurenţa Internetului şi a reţelele de socializare. Aceasta ar putea fi şi una din veştile bune pe tǎrîm economic, faptul cǎ francezii sunt amatori de lecture şi de literaturǎ. Cifra de afaceri a sectorului editorial este, de la jumǎtatea lunii august încoace, de peste 21 400 000 de euro. Aceastǎ toamnǎ literarǎ francezǎ este însǎ şi una cu totul excepţionalǎ întrucît premiul Nobel pentru literaturǎ a revenit, din nou, unui scriitor francez, Patrick Modiano.

Se vor vinde cu siguranţǎ foarte bine şi romanele scriitoarei Lydie Salvayre, care a primit premiul Goncourt.

Foarte prestigios este şi premiul Renaudot acordat anul acesta lui David Foenkinos pentru un roman intitulat "Charlotte". Este povestea tragicǎ a unei tinere artiste, Charlotte Salomon, asasinatǎ în 1943 la Auschwitz. David Foenkinos la numai 40 de ani are la activ 12 romane, dintre care unul, "La Délicatesse" a fost şi ecranizat cu succes. Inainte de a primi premiul Renaudot, romanul "Charlotte" a fost vîndut în 180 000 de exemplare şi declarat "romanul preferat al librarilor".

Premiul Médicis i-a revenit pe 2014 scriitorului Antoine Volodine, pentru un roman intitulat "Terminus radios", publicat de Editura Seuil, o frescǎ a Siberiei devastatǎ de explozii nucleare. Acest autor, nǎscut în 1950, a mai publicat sub cîteva pseudonime şi are 20 de romane în panoplia sa de autor.

Premiul Médicis pentru cel mai bun roman strǎin i-a revenit lui Lily Brett, scriitoare australianǎ. Romanul ei intitulat "Lola Bensky" este povestea unei femei care supravieţuieşte lagǎrelor naziste şi devine o jurnalistǎ specializatǎ în muzica rock. De altfel romanul este şi un omagiu adus geniilor muzicale ale rock-ului din anii 60 şi 70.

Premiul Femina, o altǎ distincţie prestigioasǎ, a revenit anul acesta unei autoare din Haiti, Yanick Lahens, şi unei autoare din Israel, Zeruya Shalev. Yannick Lahens a scris în francezǎ un tulburǎtor roman despre ţara sa, despre cataclismele care au afectat-o şi despre oportunismul politic care o desfigureazǎ, roman intitulat "Baie de lunǎ". Zeruya Shalev este autoarea unui roman intitulat "Ceea ce rǎmîne din vieţile noastre", personajul principal fiind o mamǎ care, la apusul vieţii sale, evocǎ relaţiile avute cu copiii ei.

Iatǎ şi un premiu de poezie acordat la Paris, premiul Apollinaire, un fel de Goncourt al poeziei, decernat unei poete din Bulgaria, Aksinia Mihaylova pentru o culegere numitǎ "Un cer de pierdut", apǎrutǎ la Editura Gallimard.