Luna fotografiei la Paris

Aş putea spune cǎ în aceastǎ lunǎ noiembrie, indiferent unde s-ar afla un turist sau un amator de artǎ la Paris, undeva la zece minute cu pasul el are şansa de a da peste o expoziţie de fotografie. Practic în fiecare arondisment al oraşului se aflǎ cel puţin o galerie de artǎ care expune fotografie. S-au implicat însǎ în aceastǎ vastǎ operaţiune mai multe Institute culturale stǎine, precum cel italian, suedez sau maghiar. In cartierul Marais pot fi vǎzute cîteva impresionante expoziţii la Casa Europeanǎ a Fotografiei şi la Muzeul Iudaismului.

Pe malul Senei, în arondismentul 13, şi-a deschis porţile pentru arta fotograficǎ Biblioteca Naţionalǎ a Franţei. Colocvii, expoziţii, proiecţii de fotografii şi alte manifestǎri legate de aceastǎ artǎ sunt organizate la Scoala naţionalǎ superioarǎ de arhitecturǎ din Paris, la Fundaţia Henri Cartier-Bresson sau la Muzeul de artǎ modernǎ din Paris. Imposibil de enumerat aici toate locurile, galeriile, instituţiile, fundaţiile, muzeele şi spaţiile care s-au implicat în "luna fotografiei". Ele creazǎ însǎ o veritabilǎ constelaţie de spaţii, iar vizitatorul curios poate în aceastǎ lunǎ noiembrie sǎ descopere în acelaşi timp mari nume ale artei fotografice dar şi sǎ viziteze locuri insolite sau mai puţin frecventate de public în oraşul luminilor.

Ediţia de anul acesta a bienalei este structuratǎ în jurul a trei teme definite astfel: lumea mediteranei, anonimi şi amatori celebri, în inima intimitǎţii.

In ce priveşte Mediterana, ea este povestitǎ prin imagini contemporane sau prin memoria peliculei de numeroşi fotografi care ne poartǎ din Sicilia în Israel şi din Maroc şi Algeria pînǎ în Spania.

La capitolul "amatori celebri" amintesc doar un nume, cel am romancierului Michel Houellebecq, care expune fotografie la Pavilionul Carré de Baudoin.

Iar din secţiunea "în inima intimitǎţii" semnalez seria de fotografii realizatǎ de Marianne Rosentiehl la galeria "Le petit espace". Uluitoarea diversitate tematicǎ, dar şi în materie de tehnici şi de sensibilitate, conferǎ acestei bienale un statut de veritabilǎ academie a ochiului, a privirii. Iar pentru mulţi vizitatori bienala este şi un prilej de iniţiere în arta captǎrii efemerului. "Orice fotografie este un mister", putem citi la intrarea în Casa Europeanǎ a Fotografiei, o incitare la reflecţie pe marginea unei arte accesibilǎ tuturor, fie ca privitor, fie ca fotograf amator.

Pînǎ pe 16 noiembrie luna fotografiei este marcatǎ în capitala Franţei de Tîrgul Paris Photo ("la foire Paris Photo"), gǎzduit de Grand Palais. 35 de ţǎri sunt reprezentate, în sensul cǎ ele trimit 170 de expozanţi, mai precis 143 de galerii şi 26 de edituri. De remarcat expozanţi veniţi, pentru prima datǎ, din Arabia Sauditǎ, Iran şi Turcia. In total sunt expuse fotografii realizate de 1230 de artişti, iar 250 sunt prezenţi fizic la acest Salon care pune în luminǎ interesul crescînd pentru aceas artǎ. Chiar dacǎ fotografiile nu se vînd la nivelul artei moderne, ceva s-a modificat în percepţia colecţionarilor, dupǎ cum declarǎ directorul Salonului Paris Photo, Julien Frydman: "Nu mai este o ruşine sǎ colecţionezi fotografii, poate... Un anumit numǎr de colecţionari de artǎ contemporanǎ, pe care i-aş numi burghezii gentilomi ai fotografiei, oricum aveau fotografii în colecţiile lor fǎrǎ sǎ ştie. Dar astǎzi ei revendicǎ acest lucru, barierele au cǎzut, nu mai suntem într-un demers pe categorii, pe sectoare, şi cu atît mai bine."

Observatorii avizaţi constatǎ cǎ unii artişti fotografi încep sǎ aibǎ o cotǎ extrem de înaltǎ, chiar dacǎ nu la nivelul marilor vedete ale artei moderne. La actualul Salon Paris Photo este pusǎ în vînzare o fotografie semnatǎ de Irving Penn, celebru fotograf american, la preţul de un milion cinci sute de mii de dolari. Fotografia se numeşte "Femeie într-un palat marocan", şi este propusǎ amatorilor de artǎ de cǎtre Galeria Hamiltons din Londra.

Unul dintre specialiştii în materie, Thierry Ehrmann, preşedinte şi fondator al casei Art Pirce, declarǎ pentru Agenţia France Presse cǎ în prezent doar 38 de fotografi sunt cotaţi la nivel mondial cu operele lor la preţuri de peste un milion de euro bucata.

In materie de tendinţe stilistice, toate şcolile şi toate viziunile sunt reprezentate la Salonul de la Paris, de la fotografia document la fotografia de genul "punere în scenǎ" trecînd prin fotografia abstractǎ. Dominǎ însǎ, la Grand Palais, numele unor mari artişti americani, precum Alfred Stieglitz la Robert Frank. Unele dintre fotografiile acestora pot fi vǎzute în aceste zile chiar şi în staţiile de metrou pariziene, de exemplu la staţia Austerlitz, o surprizǎ totalǎ pentru cǎlǎtorii obişnuiţi în special cu imagini publicitare.