In ce condiţii intervin forţele de ordine franceze ?

In ambele zile în care aveau loc operaţiuni de vot forţele de ordine franceze au fost prezente. Ele nu au intervenit decât în a doua duminică a votului.

Pentru început să ne punem însă întrebarea de ce erau prezente aceste forţe ? Ambasada României – ca orice altă instituţie - are obligaţia de a avertiza autorităţile locale dacă are informaţii cu privire la adunarea unui număr mare de oameni în spaţiul public din apropiere. Cum era previzibil ca mulţi oameni să vină la vot atât pe 2 cât şi pe 16 noiembrie şi că aceşti oameni nu puteau fi toţi adunaţi laolaltă pe teritoriul României – adică în interiorul ambasadei – era normal ca prefectura Parisului să fie avertizată. Ea şi numai ea se ocupă de menţinerea ordinii în spaţiul public parizian – spaţiu din care fac parte şi trotuarele capitalei franceze, chiar şi cele din faţa ambasadei României din Rue Saint-Dominique şi Rue de l’Exposition.

In prima duminică de vot, pe 2 noiembrie, forţele de ordine franceze au fost mai puţin numeroase decât două săptămâni mai târziu. Cu alte cuvinte, erau proporţionale cu numărul de oameni aşteptaţi să vină la secţiile de votare. Dacă în prima duminică evaluarea era mai greu de făcut, pentru cea de-a doua, cea a turului doi, ambasadorul României estimase în mod public că « se aşteaptă să vină între 9 şi 10 mii de oameni », o evaluare care s-a dovedit ulterior a fi foarte precisă.

In funcţie de aceste evaluări dar şi de informaţiile pe care le obţine pe alte căi, prefectura Parisului decide apoi câţi oameni trimite la faţa locului. E vorba de un dispozitiv desfăşurat cu titlu preventiv ca pentru orice adunare sau manifestaţie de amploare care riscă să degenereze şi/sau care nu are un organizator clar definit care s-o încadreze cu forţele proprii.

In cursul zilei şi în seara zilei de 16 noiembrie, prefectura Parisului a decis să desfăşoare 3 elemente ale forţelor de ordine : politişti, jandarmi mobili – cei mai numeroşi – şi o companie republicană de securitate – celebrii CRS. Echipamentul în dotare este unul clasic : cască, vestă anti-glonţ, protecţii la braţe şi picioare, scuturi, bastoane de apărare şi gaze lacrimogene. Duminică seara erau pe străzile din jurul ambasadei cel puţin 60 de astfel de oameni bine echipaţi.

Temerile erau fondate. In seara de 2 noiembrie, la primul tur deci, dacă în spaţiul public nu avuseseră loc incidente, la ora închiderii secţiilor de votare – ora 9 seara – uşa ambasadei din Rue Saint-Dominique – unde era una din cele două secţii pariziene - a fost fortaţă de un grup de oameni nemulţumiţi. O tentativă de intrare cu forţa în ambasadă – şi nu în sectia de votare -  a avut loc şi pe 16 noiembrie în Rue de l’Exposition. Rezultatul a fost o broască ruptă, trei geamuri sparte şi un portar îmbrâncit şi cu haina ruptă.

Tensiunea a fost deci mult mai mare la turul doi. Odată ce s-a făcut ora 9 seara, ora de închidere a votului, forţele de ordine franceze au blocat cu barierele metalice prepoziţionate în prealabil pe trotuare, intrarea în ambasadă – era de competenţa lor, pe spaţiul « lor » public – în timp ce oamenii de ordine români din incinta misiunii diplomatice s-au ocupat să-i evacueze, odată ce au votat, pe ultimii alegători din secţie. Unul dintre ei a fost chiar scos cu forţa după ce în prealabil făcuse tărăboi, insultase pe mai toată lumea din secţie şi îi ameninţase pe o serie dintre cei prezenţi – inclusiv pe subsemnatul.

Protestele din stradă au mai continuat minute în şir. La un moment, după un avertisment prealabil prin megafon, s-a dat ordinul de a trage cu gaze lacrimogene. Am obţinut o explicaţie precisă şi oficială de la prefectură despre ce anume i-a determinat pe oamenii de ordine să acţioneze astfel. Am stat de vorbă cu Laurent Nunez, directorul de cabinet al prefectului de Paris. Iată ce ne-a spus : « Ca de fiecare dată când suntem confruntaţi cu manifestaţii de amploare trimitem pe teren oameni ca să menţină ordinea dar şi ca să organizeze treburile cât mai bine. In cazul de faţă am venit cu bariere metalice pe care le-am folosit în formarea cozilor. La ora 9 seara când porţile ambasadei au fost închise a existat o tentativă de intrare cu forţa care a fost respinsă fizic şi cu utilizarea, destul de limitată, a gazelor lacrimogene. Aşa facem de fiecare dată când există o tentativă de intrare cu forţa într-o clădire, cu atât mai mult când e vorba despre o ambasadă. Ne bizuim dealtfel ca aceste atitudini să fie reciproce. Sper că dacă există o tentativă de intrare cu forţa în ambasada Franţei din Bucureşti – sau de oriunde altundeva – autorităţile locale să împiedice acest lucru. Revenind la ceeace s-a întâmplat duminică seara, odată ce oamenii au fost respinşi la colţurile străzilor, au mai stat acolo oră şi gata.».

Ordinul de intervenţie şi de folosire a gazelor a fost aşadar dat de prefectura capitalei franceze, singura autoritate administrativă competentă în astfel de cazuri. In niciun caz ambasada României din Franţa nu poate dicta felul în care acţionează forţele de ordine franceze, şi deci nu diplomaţii români pot cere sau nu folosirea gazelor lacrimogene. Nu ambasadorul sau preşedinţii secţiilor de votare impun autorităţilor pariziene ce şi cum să facă în spaţiul public francez. Ambasadorul României nu conduce şi prefectura Parisului….

O ultimă remarcă : dacă 99 la sută dintre miile de oameni care au stat la cozi – uneori sub ploaie - ore în şir ca să voteze, au existat şi agitatori şi instigatori în aceste zile printre cei care au venit la vot. I-am văzut strigând, insultând şi pe unii chiar bând din abundenţă. E o observaţie de jurnalist pe care o pot confirma toţi confraţii noştri care erau acolo. Din păcate, atitudinea acestei minorităţi provocatoare poate aduce prejudicii şi celor care au făcut totul pentru ca lucrurile să decurgă cât mai bine într-un context dat, deloc favorabil.