Tineri europeni fascinaţi de jihadism: un virus transmis în special prin Internet

Maxim Hauchard este numele acestui tînǎr de 22 de ani pe care propaganda integristǎ l-a transformat într-un asasin. El s-a convertit la islam cînd avea 17 ani şi a plecat sǎ lupte în Siria în august anul trecut, tranzitînd prin Turcia. Mîndru de opţiunile sale, el declarǎ în mesajele puse pe Facebook cǎ moartea va fi pentru el cea mai mare recompensǎ.

In localitatea sa natalǎ situatǎ în Normandia, genul de oraş în care nu se întîmplǎ nimic senzaţional, vecinii şi foştii sǎi colegi şi profesori sunt stupefiaţi. Nimeni nu înţelege cum s-a produs aceastǎ transformare, cum de s-a putut lǎsa acest tînǎr infectat de virusul integrismului şi al jihadismului.

Explicaţiile însǎ existǎ, şi ele sunt destul de stupefiante. Un prefect francez declarǎ în cotidianul Le Figaro cǎ în 55 la sutǎ din cazurile de îndoctrinare gravǎ, tinerii respectivi nu sunt de culturǎ arabo-musulmanǎ, şi aparţin unor familii din clasa mijlocie sau chiar superioarǎ (la capitolul venituri). O astfel de convertire are loc uneori foarte repede, în numai trei luni. In 90 la sutǎ din aceste cazuri, primii care observǎ schimbarea sunt familiile, în special pǎrinţii. Ei sunt cei care sunǎ la poliţie pentru a spune "fiul meu vrea sǎ plece în Siria, ce sǎ facem ca sǎ-l împiedicǎm?"

Pînǎ acum opinia publicǎ era tentatǎ sǎ creadǎ cǎ tinerii candidaţi la jihad provin mai degrabǎ din familii arabo-musulmane concentrate în special în marile aglomeraţii suburbane, în medii defavorizate, unde circulǎ drogurile iar delcvenţa juvenilǎ este în floare. Ori, iatǎ cǎ virusul radicalizǎrii islamiste pǎtrunde în toate mediile sociale şi afecteazǎ familii de toate condiţiile materiale.

Centrul de prevenire a derivelor sectare legate de islam este acum în mǎsurǎ sǎ le dea o serie de sfaturi pǎrinţilor care se tem cǎ fiii sau fiicele lor ar putea ceda în faţa acestei forme de spǎlare pe creier. Iatǎ ce spunea de exemplu, în cadrul unui jurnal televizat, un expert, adresîndu-se pǎrinţilor neliniştiţi: dacǎ începeţi sǎ constataţi cǎ fiul dumneavoastrǎ se izoleazǎ, cǎ începe sǎ spunǎ lucruri ciudate (gen: "familia mea este în altǎ parte"), sau cǎ se intereseazǎ de destinaţii precum Mauritania sau Turcia sau Afganistan, sunt primele semne ale unei radicalizǎri.

Pǎrerea specialiştilor este cǎ în faţa acestui tip de îndoctrinare şi înrolare, statele europene au ripostat tîrziu şi mai au nevoie sǎ-şi coordoneze efoturile. Potrivit ultimelor estimǎri, între 3000 şi 5000 de tineri europeni sunt implicaţi în luptele din Siria şi din regiune, iar în jur de 1700 participǎ direct la lupte. Contingentul cel mai mare, cam de o mie de tineri, provine din Franţa. Urmeazǎ apoi alte contingente mai reduse provinind din Marea Britanie, Belgia, Germania, Olanda, Spania, Italia, Danemarca şi cîteva ţǎri din Balcani.