Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa în postura nedoritǎ de jandarm al Africii

armee_francaise_3.jpg

credit foto: africatime.com

In jur de 40 de sefi de stat africani au rǎspuns invitaţiei formulatǎ de preşedintele francez François Hollande de a participa, pe 6 şi pe 7 decembrie, la o conferinţǎ pe tema pǎcii şi a securitǎţii în Africa. Parisul a devenit în aceste zile centrul unei vaste concertǎri diplomatice destinatǎ sǎ ducǎ la o nouǎ strategie securitarǎ în Africa. Mai mulţi lideri europeni sunt şi ei invitaţi la acest summit gǎzduit de Palatul Elysée într-un moment cînd Franţa se vede obligatǎ sǎ-şi asume practic rolul de "jandarm al Africii".

40 de lideri africani, 600 de ziarişti acreditaţi, prezenţa secretarului general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, a liderilor europeni Herman Van Rompuy şi José Manuel Barroso, precum şi a unui emisar american: putem spune cǎ Parisul se aflǎ într-o mare febrilitate diplomaticǎ. Summit-ul pe tema pǎcii şi securitǎţii în Africa va fi urmat apoi de un mini-summit pe tema Republicii Centrafricane. Vor participa liderii din ţǎrile vecine cu acest stat aflat în plinǎ descompunere instituţionalǎ şi în prag de rǎzboi civil, precum şi responsabili europeni şi ai Organizaţiei Naţiunilor Unite. Oficialitǎţile din Republica Centrafricanǎ, prin vocea primului ministru, fǎrǎ sǎ mai aştepte rezoluţia ONU de autorizare a intervenţiei franceze, au cerut trimiterea imediatǎ a soldaţilor pe teren pentru a fi împiedicat un veritabil dezastru. Ceea ce îi face pe mulţi comentator francezi sǎ spunǎ cǎ Franţa, dupǎ 50 de ani de la decolonizare, se vede obligatǎ sǎ-şi asume un rol pe care nu-l dorea de fapt, acela de "jandarm al Africii". Aproape toţi liderii africani cer de altfel şi ei Franţei sǎ se angajeze pe teren, operaţiunile franceze fiind sprijinite şi de partenerii europeni ai Franţei precum şi de Statele Unite.
Pe plan intern, întreaga clasǎ politicǎ, cu excepţia extremei drepte şi a extremei stîngi, sprijinǎ iniţiativele lui François Hollande, toatǎ lumea fiind de fapt conştientǎ cǎ pacea şi securitatea în Africa nu este o chestiune care sǎ intereseze numai Franţa, ci una europeanǎ şi internaţionalǎ.

Recentele intervenţii franceze sunt considerate drept un succes. Reamintim cǎ în 2011 Franţa a intervenit militar pentru a restabili calmul în Coasta de Fildeş, iar în ianuarie anul acesta a intervenit în Mali. In foarte scurt timp, dupǎ cum a precizat din nou ministrul de externe Laurent Fabius, 1200 de soldaţi francezi vor fi operaţionali în Republica Centrafricanǎ ameninţatǎ de haos. De fapt, pe teren se înfruntǎ rebelii unei mişcǎri, Séléka, avînd bazele în nordul musulman al ţǎrii, cu aşa-zise miliţii de auto-apǎrare. Totul  în condiţii de violenţǎ extremǎ şi de incitǎri la genoncid, cea mai ameninţatǎ fiind în prezent populaţia de origine musulmanǎ. Pînǎ acum creştinii, majoritari, şi musulmanii, minoritari, au trǎit într-o relativǎ bunǎ înţelegere în Republica Centrafricanǎ, dar masacrele şi represaliile dintre cele douǎ comunitǎţi s-au multiplicat în ultimul timp.

Franţa nu doreşte nicidecum sǎ-şi asume singurǎ rolul de pompier sau de gardian al pǎcii într-o zonǎ vastǎ şi complicatǎ, cea a Sahelului. Ea face de fapt eforturi pentru a pregǎti o forţǎ de intervenţie autohtonǎ, localǎ, dar pregǎtirea acesteia nu avanseazǎ în ritmul dorit de Paris şi mai ales în ritmul urgenţelor dictate de evenimente.