Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Geniul politic al lui Mandela: talent dar şi imaginaţie

Intreaga presǎ internaţionalǎ îl omagiazǎ în aceste zile pe Nelson Mandela, elogiile fiind unanime faţǎ de omul care s-a aflat în fruntea luptei împotriva segregaţiei rasiale în Africa de Sud. Dacǎ toatǎ lumea laudǎ acum conduita sa moralǎ, unii istorici, scriitori şi comentatori îşi amintesc cǎ în timp ce Mandela se afla în închisoare marile democraţii n-au strǎlucit prin atitudine moralǎ faţǎ de apartheid.

In aproape toţi cei 27 de ani cît s-a aflat în închisorile regimului segregaţionist, Nelson Mandela a avut de fapt statut de "terorist". Un romancier sud african, Mark Behr, aratǎ în ziarul Le Monde cǎ formaţiunea condusǎ de Nelson Mandela, Congresul Naţional African, era şi ea consideratǎ ca o "organizaţie tipic teroristǎ" – cel puţin aceasta este expresia utilizatǎ de doamna Margaret Thatcher, pe vremea cînd era premier în Marea Britanie, chiar cu trei ani înainte de eliberarea lui Mandela. Abia în 2008, dupǎ ce Nelson Mandela şi-a încheiat mandatul de preşedintele, Statele Unite l-au şters pe liderul sud-african, ca şi formaţiunea condusǎ de el, de pe lista suspecţilor distribuitǎ serviciilor de imigraţie.

Nelson Mandela nu este doar simbolul unei victorii împotriva unui sistem de profundǎ nedreptate socialǎ bazatǎ pe o filozofia rasialǎ aberantǎ, el este şi omul care a obligat oarecum Occidentul sǎ-i rescrie toate manualele de istorie. In 1918, cînd se nǎştea Nelson Mandela, Europa controla 80 la sutǎ din planetǎ, aratǎ scriitorul sud-african în Le Monde. Pe parcursul vieţii sale Nelson Mandela a asistat de fapt la o radicalǎ modificare a raporturilor dintre Occident şi restul lumii, el contribuind de altfel la aceastǎ modificare de viziune.

In centrul strategiei sale s-a aflat o idee luminoasǎ, care nu putea veni decît dintr-o minte de filozof: pentru a nu bloca perspectiva reconcilierii dintre albi şi negri în ţara sa, el a mizat pe douǎ elemente: renunţarea la rǎzbunare şi umanizarea adversarului. O întreagǎ armatǎ de specialişti şi istorici analizeazǎ în continuare aceastǎ viziune a lui Mandela, bazatǎ pe intuiţii simple dar de o enormǎ eficacitate. El a contribuit de fapt, ca militant, la modificarea în profunzime a gîndirii politice în secolul al XX-lea. Scriitorul sud-african care analizeazǎ toatǎ aceastǎ strategie a lui Nelson Mandela subliniazǎ cǎ de fapt eroul luptei împotriva apartheid-ului a avut în acelaşi timp talent politic dar şi multǎ imaginaţie. Conjunctura dintre cele douǎ calitǎţi i-a forjat de fapt lui Nelson Mandela statura pe care o are în prezent în imaginarul colectiv. 

Mai trebuie notat însǎ ceva: mesajul de "iertare" lansat de Nelson Mandela, de iertare a albilor pentru rǎul comis faţǎ de negri, n-ar fi avut poate un rǎsunet atît de mare şi n-ar fi fost urmat ca un precept de populaţia de culoare dacǎ aceasta n-ar fi fost, în Africa de Sud, profund religioasǎ. Mesajul aproape bliblic propovǎduit de Mandela demonstreazǎ şi cît de bine şi-a cunoscut poporul. Cotidianul Le Figaro care analizeazǎ şi el simnificaţiile profunde ale angajamentului politic al lui Mandela ajunge la aceastǎ concluzie: "el a metamorfozat privirea pe care o aveau milioane de albi asupra africanilor, a fost profetul unei umanitǎţi mai luminate".  

Autoritǎţile din Africa de sud pregǎtesc, cum era şi normal, funerarii naţionale pentru Nelson Mandela. El va fi înmormîntat pe 15 decembrie în satul în care s-a nǎscut, Qunu. O ceremonie oficialǎ de omagiere a sa va avea loc însǎ pe 10 decembrie, la care vor participa cîteva zeci de şefi de stat şi de guvern, printre care preşedintele Franţei, François Hollande.