"Sommet" franco-spaniol la Paris cu accent pe relansarea creşterii economice

Putem spune cǎ ambele ţǎri încearcǎ, cu ocazia acestui "sommet", sǎ-şi uneascǎ vocile pentru a cere mai mult entuziasm din partea Uniunii Europene în favoarea relansǎrii economiei. Ambele ţǎri sunt confruntate de altfel cu probleme economice. Spania iese cu greu dintr-un veritabil cataclism provocat de explozia bulei imobiliare, şi luptǎ din greu împotriva unui şomaj care afecteazǎ un sfert din populaţia activǎ.

De partea sa, Franţa are mari probleme legate de deficitul bugetar şi a obţinut un nou rǎgaz din partea Uniunii Europene în ce priveşte aplicarea regulilor de disciplinǎ la acest capitol.

Ambele ţǎri sunt avide de subsidii europene, dupǎ cum aratǎ Agenţia France Presse, şi îl îndeamnǎ pe noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sǎ punǎ în aplicare cît mai repede promisiunea de a investi 315 miliarde de euro în economia europeanǎ.

Aceastǎ întîlnire franco-spaniolǎ are loc într-un moment cînd Europei îi lipsesc impulsurile energice în vederea unei treziri generale dintr-un fel de apatie. In mod paradoxal, un apel important în acest sens a venit recent din partea Papei Francisc, care li s-a adresat deputaţilor de la Strasbourg. In mod tradiţional, Franţa şi Germania îşi asumau acest rol, dar cuplul Paris - Berlin (sau Hollande - Merkel) pare în pierdere de vitezǎ. Si peste tot în Europa asistǎm la un fel de repliere internǎ pe problemele naţionale.

Mulţi pro-europeni se întreabǎ: unde sunt vremurile cînd François Mitterrand, Helmut Kohl şi preşedintele de atunci al Comisiei Europene, Jacques Delors, formau un trio politic inspirat şi energic?

Jurnalistul şi eseistul Jean-Marie Colombani noteazǎ într-un articol: "Franţa îşi asuma atunci un leadership politic în timp ce Germania îşi punea forţa economicǎ în serviciul unei integrǎri din ce în ce mai mari". Aceasta a fost fǎrǎ în doialǎ epoca de aur a construcţiei europene, pentru cǎ ulterior, în perioada Jacques Chirac - Gerhard Schroeder - Tony Blair, Comisia Europeanǎ a început sǎ-şi piardǎ din forţǎ, tendinţa fiind de "renaţionalizare a politicii economice şi financiare".

In contextul crizei financiare mondiale, Europa a rezistat însǎ tocmai pentru cǎ dispunea de instituţii capabile sǎ reacţioneze, cum este cazul cu Banca Centralǎ Europeanǎ, de unde concluzia cǎ mobilizarea în favoarea construcţiei europene rǎmîne o urgenţǎ de fiecare zi.

Revenind la reuniunea la vîrf franco-spaniolǎ, chiar dacǎ nu se poate vorbi de o axǎ Paris - Madrid, cele douǎ ţǎri s-au regǎsit pe aceeaşi lungime de undǎ în privinţa multor dosare, iar consultǎrile biletarale sunt sistematice. Aceasta este a 24-a reuniune la vîrf a celor douǎ naţiuni, dupǎ cum scrie presa francezǎ. Cooperarea în materie de securitate şi luptǎ împotriva terorismului este exemplarǎ între Franţa şi Spania, iar în perspectivǎ se anunţǎ o strînsǎ cooperare energeticǎ. Spania se simte de fapt izolatǎ în raport cu reţelele de electricitate şi de gaz interconectate ale Europei, şi sperǎ sǎ obţinǎ bani europeni pentru ameliorarea accesului la energie.

Franţa şi Spania au şi numeroase proiecte de cooperare culturalǎ. Anul viitor, de exemplu, va fi deschisǎ la Paris, la Grand Palais, o mare expoziţie Velasquez. Iar centrul de artǎ modernǎ Pompidou îşi va deschide o antenǎ la Malaga.