Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Comemorări la Paris, 25 de ani după Revoluţia din decembrie 1989

foto_revolutie.jpg

Dezbatere la Ambasada României din Paris legatà de munca jurnalistilor francezi în România dinaintea Revolutiei

Luni seară la sediul revistei L’Express din Paris a fost organizată o dezbatere dedicată « Revoluţiei române din decembrie 1989 şi parcursului urmat de România în cei 25 de ani care au trecut de la căderea comunismului ». Vineri seara, ambasada României din Paris în colaborare cu Institutul cultural român organizase déjà lansarea cărţii « Jurnalişti francezi în România comunistă – 1974-1989 » realizată sub direcţia lui Radu Ciobotea şi publicată la editura Orizons.

La lansarea şi dezbaterea care a urmat au participat o serie de ziarişti români şi francezi printre care să-i amintim pe Marc Semo de la Libération, Bernard Guetta de la France Inter, Emil Hurezeanu şi Luca Niculescu. Vasile Damian a stat de vorbă cu diverşii participanti dar l-a întrebat pentru început pe Radu Ciobotea, autorul volumului, cum i-a venit ideea acestei culegeri de articole şi reportaje.

« Ideea plutea în aer de mai mulţi ani, din 2008-2009. Am discutat cu Nicolae Manolescu, ambasadorul României la Unesco, şi cu fostul ambasador român în Franţa, Teodor Baconschi. Ambii se gândiseră la aşa ceva dar nu reuşiseră să concretizeze proiectul. M-au ajutat să caut prin arhive şi să găsesc materialele necesare ziarişti precum Marc Semo de la Libération, Arielle Thédrel de la Figaro şi alţii. Cartea arată cum era privită România, ultiùii 20 de ani de comunism, de presa franceza. Lucrarea se adresează şi publicului lar dar mai ales unui public specializat – istorici, jurnalişti, studenţi – oameni care vor să afle cum era în România anilor ’80 şi cum s-a ajuns la Revoluţie » spune Radu Ciobotea, cel care a coordonat lucrarea« Jurnalişti francezi în România comunistă – 1974-1989 ».

Daniel Cohen, scriitor şi director al Editurii Orizons, explică ce l-a făcut să publice această culegere de articole reunite de Radu Ciobotea :

« Pentru că e România şi România contează pentru un adolescent care i-a citit pe marii autori români şi care era totodată fascinat de profilul absolut monstruos şi în acelaşi timp foarte romanesc al lui Ceauşescu » îmi spune editorul francez.

Emil Hurezeanu, comentator politic şi fost redactor la postul de radio Europa liberă, a participat şi el la dezbaterile de la ambasada României pe marginea culegerii de articole semnate de ziarişti francezi în epoca comunistă. El subliniază importanţa acestei cărţi.

« Trebuie să apară astfel de cărţi pentru că generaţile tinere nu au memoria ascultării posturilor străine. Cărţile intră în istorie chiar dacă nu sunt e-books. Pot fi folosite în teze de doctorat, ai referinţe, samd. Cine mai ştie că Ber,ard Poulet a fost la Ploieşti ca să-l vadă pe Vasile Paraschiv şi a fost bătut crunt din cauza asta de Securitate ? E importantă o astfel de carte pentru că ea împrospàtează memoria şi societăţile libere aşa funcţionează, trebuie să ştie în cunoştinţă de cauză de ce e importantă libertatea.şi trecutul care a fost plătit scump şi de ziarişti, şi de oamenii care au suferit atunci ca să nu mai vorbim de morţii de la Revoluţie. Numai aş ştii care este preţul statului la vot ore în şir în faţa ambasadei române din Paris fără să ştii că omul pe care-l vei vota este câştigător » spune Emil Hurezeanu.

Bernard Guetta este o celebritate a presei franceze. Colaborator săptămânal la ziarul Libération, specialistul în geopolitică ţine şi o cronică zilnică la radioul France Inter. In trecut a lucrat la publicaţii precum Le Nouvel Observateur şi Le Monde, ziar pentru care a transmis reportaje din estul Europei şi în particular din Polonia şi România. Bernard Guetta păstrează dealtfel o amintire groaznică din acea epocă.

« Epoca lui Ceauşescu şi cu precădere perioada comunistă din România, a fost de departe cea mai cumplită cu excepţia Albaniei. O dată când eram la Bucureşti şi vroiam să merg acasă la o doamnă care locuia pe lângă muzeul naţional. Il întreb pe un miliţian « Nu vă supăraţi, unde e muzeul naţional? ». Respectivul se uită lung la mine şi mă întreabă : « Dar de ce căutaţi muzeul naţional ? ». In clipa următoare sângele îmi îngheţase în vine » îşi aminteşte Bernard Guetta.

Petre Roman, primul prim-ministru al României post-decembriste, este şi la Paris în aceste zile invitat să participe la lansarea de carte de la ambasadă şi dezbaterea privind parcursul României post-decembriste. L-am întrebat dacă citea presa franceză înainte de decembrie ’89 şi ce anume :

« Din când în când tatăl meu mai avea acces la câte un ziar, la l’Humanité de exemplu. Mai citeam Le Monde, Le Monde Diplomatique şi rareori l’Express. Lectura presei franceze era o încântare. Si azi mai citesc presa franceză în mod regulat, Le Monde, Le Figaro, şamd. Cred în continuare că presa franceză este una de calitate. In legătură cu România este adeseori frustrant dar e o presă de calitate si o citesc cu plăcere » afirmă  Petre Roman.

O presă franceză care iată deci, 25 de ani după căderea comunismului, organizează precum l’Express, dezbateri mai mult sau mai puţin aprinse despre evenimentele din decembrie 1989.

 
Dezbatere la Ambasada României din Paris legatà de munca jurnalistilor francezi în România dinaintea Revolutiei